01:07 Bolojan, încă un front: vârsta de pensionare
04:01 „Rețeaua Belarus”: ce a făcut România?
06:12 Între organul fiscal și cel genital
08:43 Orașul Gaza: evacuare forțată
10:01 Dosarele Epstein, durerea de cap a lui Trump
11:50 Acuzații de corupție la vârful ELCEN
12:28 AUR, la CCR cu „pachetele Bolojan”
13:02 Derapaj rasist marca AUR
Pe englezește îi spune „damage control”.
Varianta neaoșă ar fi „dresul busuiocului”: Guvernul s-a grăbit astăzi să ne asigure că „nu are în vedere” și că nici „nu discută, în acest moment, posibila creștere a vârstei de pensionare”.
Focul fusese stârnit tocmai de Ilie Bolojan, într-un interviu la televiziunea publică.
Premierul a spus (textual) că se gândea la „toate categoriile” de pensionari, însă purtătoarea sa de cuvânt, Ioana Ene Dogioiu, susține că ar fi vorba doar de cei cu statut special.
Potrivit lui Ilie Bolojan, sistemul de pensii ar risca să intre în colaps în cel mult un deceniu, în lipsa unor măsuri rapide.
Vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani în cazul bărbaților și de 62 în cel al femeilor.
Totuși, potrivit datelor strânse de Institutul Național de Statistică, vârsta reală la care s-a încetat activitatea a fost anul trecut de 59 de ani și cinci luni.
Majoritatea țărilor europene fie se gândesc, fie au început deja să majoreze vârsta de pensionare. Raționamentul e simplu: populația îmbătrânește, iar forța de muncă se reduce.
Demis ieri de Parlament, premierul Franței, François Bayrou, a redeschis anul acesta negocierile privind vârsta de pensionare, majorată în 2023 de la 62 la 64 de ani, pe fundalul unor imense proteste de stradă.
Pentru moment, poziția lui Ilie Bolojan nu pare amenințată de cele întâmplate aseară, dar premierul PNL a primit deja un avertisment public.
Contactat de HotNews, deputatul PSD Marius Budăi, fost ministru al muncii, l-a îndemnat pe premier să nu pună „căruța înaintea boilor”: „Când vom avea condiții de viață ca în Olanda ne vom pensiona la 70 de ani”.
Cum recrutează ANAF
Taxe, noi taxe și viitoare taxe: ușurința cu care trec ele de toate etapele legiferării ar trebui – în teorie – să fie dublată de o administrație mai eficientă și mai apropiată de cetățean.
Încă o dată, nu pare să fie cazul: site-ul Public Record a descoperit un raport al Curții de Conturi din 2022 despre cum funcționa o suveică a angajărilor la ANAF: peste 50 de oameni fără experiență și fără studii au ajuns să lucreze în instituție.
Printre ei se numără un excavatorist, o asistentă de farmacie și un supraveghetor de jocuri.
Mecanismul prin care ei au ajuns în structuri ale Ministerului de Finanțe presupunea angajarea într-o primărie de comună și, după o scurtă perioadă, transferul la Fisc.
Andrei Huculeci, excavatorist și fost consilier juridic la primăria Verguleasa, din Olt, a cerut transferul la Direcția Antifraudă Fiscală Sibiu. A devenit inspector asistent după câteva luni.
Contactat de Public Record, Adrian Câciu, ministru de finanțe la acea vreme, spune că răspunzătoare pentru toate angajările ar fi șefa ANAF din acea perioadă, Mirela Călugăreanu.
Ea e detașată acum tocmai la Curtea de Conturi, instituția care-a descoperit neregulile.
Obscenul deficit
Dacă un fost ministru de finanțe e brusc lovit de amnezie când vine vorba de numirile politice, un altul parcă își aduce aminte de prea multe: Marcel Boloș, care a condus finanțele în primul Guvern Ciolacu, a spus la Antena1 că l-ar fi avertizat de șase ori pe fostul premier că „deficitul se duce în cap”.
Fostul lider al PSD i-ar fi răspuns că „îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.
Marcel Ciolacu a dezmințit spusele fostului său coleg și susține că nu ar vorbi astfel nici măcar cu prietenii.
Potrivit lui Sorin Grindeanu, mecanismul prin care în Guvernul Ciolacu nu s-au făcut rectificări bugetare, ci s-a folosit fondul de rezervă ar fi fost propus chiar de către ministrul de finanțe.
Și mai contondent a fost un alt lider PSD: vicepremierul Marian Neacșu a fost întrebat cum a primit afirmația fostului ministru de finanțe.
A răspuns scurt: „O declarație cretină”.
Orient incandescent
Tensiune în creștere în Orientul Mijlociu: Qatarul condamnă ceea ce numește „un asalt criminal al Israelului”.
Mai mulți lideri Hamas din exil au fost ținte ale unor tentative de asasinat azi în Doha, capitala Qatarului.
Cel puțin două persoane au fost ucise, dar nu ar fi vorba de reprezentanții grupării islamiste palestiniene.
Anterior, Israelul le-a cerut tuturor locuitorilor orașului Gaza să părăsească imediat capitala regiunii – armata s-ar pregăti pentru o nouă operațiune terestră.
Cel puțin un milion de oameni trăiesc acum în cel mai mare oraș din Gaza (și acesta, ca toate celelalte, distrus în mare măsură de bombardamentele din cei aproape doi ani de război).
Premierul Benjamin Netanyahu spune că noua operațiune a armatei urmărește să distrugă „ultima redută” a grupării Hamas.
Potrivit Hamas, prin acest avertisment Netanyahu recunoaște, de fapt, că Israelul se face vinovat de strămutarea forțată a populației civile.
