00:55 Legea austerității: argumentele Guvernului

04:51 Consultări cu sindicatele

06:12 Austeritate „doar pentru căței”?

09:16 Optimizarea lui Coldea, în instanță

10:23 Ucraina: noi atacuri ale Rusiei

11:37 Fotbalistul Diogo Jota, mort la 28 de ani

13:05 Salrom: salarii mărite după dezastru

14:07 Italian ucis de o ursoaică

14:58 Operațiunea specială „Șpaga”

Guvernul Bolojan a publicat astăzi primul său pachet de măsuri fiscale, pe care se gândește să-l adopte în regim de urgență, prin asumarea răspunderii în Parlament.

În lipsa unor măsuri rapide care să reducă din cheltuielile statului și să sporească veniturile, premierul susține că România riscă să intre în incapacitate de plată.

De reducerea deficitului bugetar (cel mai ridicat din Uniunea Europeană) depind și viitoarele fonduri de la Bruxelles destinate României. Miniștrii de finanțe și cei ai economiei din Uniune se reunesc marțea viitoare, în condițiile în care România se află deja în procedura de deficit excesiv.

Cabinetul Bolojan vrea să evite și retrogradarea României de către agențiile de evaluare financiară: România se împrumută deja de pe piețele externe la dobânzi uriașe.

Botezată deja „legea austerității”, prima rundă de măsuri a fost prezentată ieri de premier și explicată azi (vreme de două ore și mai bine) de către cinci dintre miniștri.

În prima parte a zilei, premierul a discutat cu liderii marilor organizații sindicale: o a doua rundă de consultări e programată mâine, în condițiile în care funcționarii din numeroase instituții protestează încă de la începutul săptămânii.

Ei contestă plafonarea la 300 de lei a sporului pentru condiții vătămătoare de muncă, dar și reducerea numărului de zile suplimentare de concediu.

Potrivit lui Bogdan Hossu, circa 600.000 de bugetari încassează sporul care a fost redus în această săptămână.

Cele cinci mari sindicate amenințaseră cu o grevă la nivel național în cazul în care Guvernul ar fi adoptat legea austerității fără să le consulte.

Chiar și-așa, funcționarii de la finanțe, de exemplu, iau încă în calcul posibilitatea de a opri lucrul în acele zile în care trebuie plătite salariile și pensiile.

Austeritate „doar pentru căței”?

Sindicatele insistă că nu contestă neapărat nevoia unor măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar, deși e de așteptat ca ele să majoreze inflația și costul vieții.

Ce se întâmplă, totuși, cu așa-numiții „superbugetari”, persoanele numite pe criterii politice în conducerea instituțiilor și a companiilor de stat? Măsuri în privința lor ar fi de așteptat până la finalul acestei luni, susține Ilie Bolojan.

Deocamdată, însă, Curtea Constituțională dă de înțeles că trei dintre membrii instituției, aflați la final de mandat, nu vor încasa „prime de lux” în valoare de 180.000 de lei fiecare.

Legea de funcționare permite CCR să acorde în astfel de împrejurări o sumă egală cu indemnizația netă din ultimele șase luni de activitate. Iar secretarul general al Curții a prezentat marțea aceasta, într-o ședință a plenului, o notă în acest sens.

Totuși, un comunicat al instituției spune că nu s-a luat vreo decizie până acum.

De altfel, CCR nici n-ar avea bani în buget pentru astfel de cheltuieli.

Mandatul lui Marian Enache de preşedinte al Curţii a încetat pe 10 iunie.

De atunci, el asigură interimar conducerea instituției.

S-au încheiat, de asemenea, și mandatele judecătorilor constituționali Livia Stanciu și Attila Varga.

Optimizarea lui Coldea, în instanță

DNA i-a trimis în judecată pe fostul director adjunct al SRI Florian Coldea și pe fostul șef al direcției juridice din instituție.

Dumitru Dumbravă este asociatul lui Coldea într-o companie de consultanță.

Împreună cu avocatul Doru Trăilă, cei doi sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență, de exercitarea fără drept a unei profesii și de spălare de bani.

Coldea și Dumbravă au respins acuzațiile DNA și au acuzat-o, la rândul lor, pe procuroarea Mihaela Iorga Moraru de părtinire.

Cercetările au început în urma unui denunț al omului de afaceri Cătălin Hideg: Florian Coldea și Dumitru Dumbravă i-ar fi cerut 600.000 de euro, plus TVA, pentru ceea ce numeau „optimizarea” unui dosar de corupție aflat în instanță.

Hideg fusese condamnat la patru ani închisoare pentru o fraudă cu fonduri europene – era chiar primul caz investigat în România de Parchetul European.

Coldea și Dumbravă i-ar fi sugerat în mai multe rânduri că aveau cum să influențeze instanța și să obțină o pedeapsă mai blândă.

Șoc în fotbalul european

Atacantul portughez Diogo Jota, jucător la echipa engleză Liverpool, a murit într-un accident de circulație, la vârsta de 28 de ani.

Alături de el se afla fratele său mai mic: la rândul său jucător de fotbal, acesta și-a pierdut și el viața.

Potrivit cotidianului Marca, accidentul s-a produs pe o autostradă din Spania. Un cauciuc al mașinii în care se aflau cei doi a explodat în cursul unei depășiri. Automobilul a ieșit de pe șosea și a luat foc.

Pompierii ajunși la fața locului nu au mai putut decât să constate decesele. Focul a fost într-atât de puternic încât s-a extins la vegetația din jur.

Diogo Jotase căsătorise luna trecută și avea trei copii.

Transferat la Liverpool în 2020, de la Wolverhampton, fotbalistul portughez a jucat în 182 de meciuri pentru echipa engleză și a marcat 65 de goluri.

A câștigat în ultimii cinci ani trofee foarte importante: Premier League, Cupa Angliei și Cupa Ligii.

Conducerea clubului Liverpool s-a declarat „devastată” de cele întâmplate, fostul său antrenor Jurgen Klopp l-a numit „nu numai un fotbalist fantastic, ci și un foarte bun prieten”, iar Cristiano Ronaldo, colegul său de la naționala Portugaliei, a spus că moartea lui Diogo Jota „este absurdă”.

Cele mai recente

Doctrina tăcerii. Pentru influență politică și bani publici, Biserica Adventistă tolerează în mijlocul ei un bărbat acuzat de abuz sexual de mai multe femei

Opt femei adventiste au declarat pentru Recorder că Daniel Țecu (60 de ani), influent personaj în lumea adventistă din România și din diaspora spaniolă, le-a agresat sexual, le-a violat, le-a hărțuit sau le-a atins fără consimțământul lor. Una dintre ele a spus că a fost agresată când avea 11-12 ani. Faptele reclamate de femei se întind pe o perioadă lungă de timp, de la mijlocul anilor ‘90 până în 2023.