01:01 Legea pensiilor private, contestată
03:01 Dosar DNA la Spitalul Militar Central
04:36 Carmen Dan, audiată la Poliția Economică
06:25 La mila statului
09:39 Franța: premierul supraviețuiește. Deocamdată
10:52 Vlad Oprea scapă de arest
11:54 Lichidele în avion: la loc comanda
12:45 România, în topul risipei alimentarei
Instanța supremă reclamă noua lege a pensiilor private la Curtea Constituțională la nici 24 de ore de când Camera Deputaților a adoptat-o.
Promovat de Guvern, documentul prevede că cei care contribuie la fondurile private de pensii vor putea să retragă în momentul în care încetează activitatea cel mult 30% din suma totală acumulată.
Restul ar urma să se împartă în tranșe lunare, pe durata a cel mult opt ani.
Instanța supremă consideră că legea ar încălca, între altele, dreptul la proprietate privată și principiul egalității în drepturi, prevăzute de Constituție.
Mai mult, privarea de sumele acumulate ar putea fi considerată o expropriere indirectă, în opinia Înaltei Curți.
Bănicioiu, un fel de Navalnîi
Condusă de controversata judecătoare Lia Savonea, instanța supremă a atacat la CCR și proiectul care schimbă regulile după care se pensionează magistrații.
După două amânări, o decizie ar fi așteptată lunea viitoare.
Magistrații din mai multe instanțe protestează prin reducerea activității față de intențiile Guvernului.
Asta nu i-a oprit, totuși, să pronunțe în ultima vreme mai multe sentințe favorabile celor condamnați în dosarele de corupție.
Fostul ministru al sănătății Nicolae Bănicioiu, de exemplu, a primit o achitare într-un dosar privitor la o mită de 800.000 de euro.
Patru judecători ai instanței supreme, printre care și Lia Savonea, au scris în motivarea deciziei că acest caz ar putea fi comparat cu condamnarea disidentului rus Aleksei Navalnîi, mort în februarie anul trecut într-o colonie penitenciară.
DNA-ul a ajuns la Spitalul Militar Central
Comandanta Spitalului Militar Central din București e vizată de o anchetă de corupție cu o pagubă de peste 8.000.000 de lei.
Deținătoare a gradului de general-maior, Florentina Ioniță-Radu ar fi numit preferențial mai mulți apropiați care să lucreze la proiectele spitalului.
Aceștia nu ar fi fost, de fapt, implicați în administrarea programelor și o bună parte din bani ar fi provenit din fonduri europene.
Între 2020 și 2023, șefa spitalului și alte cadre militare ar fi încasat astfel peste 1.500.000 de euro.
Mandatul ei se încheie la finalul acestei luni. Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, scrie pe Facebook că nu l-a prelungit tocmai pentru că era la curent cu aceste suspiciuni de corupție.
Numită acum mai bine de un deceniu, în ianuarie 2014, Florentina Ioniță-Radu este prima femeie-general care conduce Spitalului Militar.
Ar fi putut să se pensioneze încă din 2022, însă mandatul i-a fost prelungit în mai multe rânduri.
Ionuț Moșteanu a semnat acum documentele necesare trecerii în rezervă.
Florentina Ioniță-Radu e considerată o apropiată a generalului Cătălin Zisu, și el cercetat de DNA pentru abuz în serviciu, în legătură cu lucrările de extindere a cimitirului Ghencea Militar.
Ea a primit mai multe distincții oferite de foștii președinți Klaus Iohannis și Traian Băsescu, inclusiv Ordinul Național „Serviciul Credincios” și Ordinul „Steaua României”.
La mila statului
Angajații mai multor Direcții județene pentru Protecția Copilului se plâng că, din nou, nu și-au primit salariile.
S-a întâmplat, de exemplu, în Maramureș și la Vâlcea, unde toate instituțiile de la care s-au cerut explicații și-au pasat vina fără să ofere vreun răspuns clar.
Iar frustrarea oamenilor sporește și din cauză că, în locul mult-trâmbițatei austerități bugetare, Direcțiile continuă să facă angajări.
Dar de „șefime, nu de prostime”, după cum sună mărturia făcută Știrilor Zilei de către unul dintre salariați, sub protecția anonimatului.
Luna trecută, angajații Direcției vâlcene pentru Protecția Copilului au ieșit în stradă când nu și-au primit banii în ziua de salariu. Au reușit, în cele din urmă, să încaseze sumele pentru august, însă afirmă nu le-ar fi fost achitate contribuțiile sociale.
De data aceasta, nici măcar nu le-a mai fost aprobat un protest programat pentru astăzi.
Liderul sindical Nicolae Meianu spune că e posibil să organizeze o manifestație în București.
Consiliul Județean, în subordinea căruia se află DGASPC, adoptă o poziție fatalistă: directoarea economică, Vasilica Mazilu, a declarat Știrilor Zilei că, dată fiind lipsa de resurse, „vom vedea de la o lună la alta”.
Premierul Franței supraviețuiește. Deocamdată
Adunarea Națională – camera inferioară a Parlamentului Franței – a respins două moțiuni de cenzură depuse de stânga radicală și de extrema dreaptă împotriva Guvernului condus de Sébastien Lecornu.
Rezultatele au fost strânse, totuși: în cazul unuia dintre documente, diferența de voturi e de numai 18.
Partidul Socialist și-a îndemnat deputații să nu voteze aceste moțiuni: premierul a anunțat că va suspenda reforma care ar fi crescut vârsta de pensionare de la 62 la 64 de ani.
Franța se află într-un blocaj politic profund după alegerile anticipate de la jumătatea anului trecut.
Două Guverne au fost demise deja prin moțiuni de cenzură.
Disputa privind proiectul de buget continuă, în condițiile unui deficit de 5,8% din Produsul Intern Brut și a unei datorii publice de 114%.
De parcă situația n-ar fi fost destul de încurcată, Sébastien Lecornu a demisionat lunea trecută, doar pentru ca președintele Emmanuel Macron să-l numească din nou în funcție, la doar câteva zile distanță.
