SUPERCODERS. „Ca să fii un bun programator, trebuie să-ţi scoţi nasul din calculator şi să vezi ce se întâmplă în jurul tău“

Marius Hanganu este inginer software şi e preocupat de inovaţia în tehnologie

Sisteme care controlează maşinile ce se conduc singure, programe care reglează termostatul de-acasă sau sistemul de irigare din grădină ori aplicaţii care gestionează tranzacţiile bancare şi cumpărăturile online. Marius Hanganu (40 de ani) e printre oamenii din spatele tuturor acestor tehnologii. Conduce o echipă de ingineri la care companiile apelează pentru proiecte de inovaţie din domenii precum automotive, Internet of Things, banking, telecom, inteligenţă artificială, machine learning sau blockchain. A început ca programator într-o firmă de jocuri video, apoi s-a asociat cu cel mai bun prieten al său (Ioan Cocan) și și-a făcut propria companie de software: Tremend. Anul trecut a avut afaceri de 6 milioane de euro. Aceasta este povestea lui.

Echipa Tremend a fost inclusă în topul Deloitte al celor mai dinamice companii din Europa Centrală şi de Est

Marius Hanganu conduce compania românească de software cu cea mai rapidă creştere din ultimii ani. Are clienţi în 15 ţări de pe 3 continente, iar produsele sale sunt folosite de peste 60 de milioane de oameni. În 2017, Tremend a fost inclusă de Deloitte, Inc. 500 şi Financial Times în clasamentul celor mai dinamice companii de tehnologie din regiune. A avut o creştere financiară de 400% într-un singur an! În ultimele luni, a mai deschis un sediu în Braşov şi, în urma achiziţiei unei companii din Statele Unite, s-a extins în California şi Atlanta. Pentru anul ăsta, plănuieşte să mai angajeze 100 de specialişti IT, pe lângă cei peste 200 de angajaţi deja existenţi, şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de peste 8 milioane de euro! Aceasta este măsura succesului unei echipe care a înţeles importanţa inovaţiei antrenate de tehnologie. Nu e niciun secret, asta-i cheia dezvoltării atât de spectaculoase a companiei. Iar inovaţia nu poate veni decât de la oameni atât de pasionaţi de meseria lor încât să fie dispuşi să înveţe încontinuu.

Primul salariu în IT: 90 de dolari pe lună

Marius Hanganu şi-a descoperit pasiunea pentru IT într-o Românie care abia descoperea pasta de dinți în trei culori. Primul calculator l-a avut în 1991. Avea 12 ani. A învăţat la Cercul de Informatică de la Palatul Copiilor din București primele scheme logice şi câteva mici joculeţe în programare, dar spune că profesorul de informatică din liceu a fost cel care l-a sprijinit să înveţe programare. Bine, şi el îi aducea rezultate la olimpiade. Numai că, în România anilor ’90, o meserie atât de exotică precum cea de programator (programator era pe atunci doar un cuvânt frumos de scris în Vocabular) nu oferea cine-ştie-ce oportunităţi.

„Nu prea erau job-uri în IT pentru că nu existau, de fapt, prea mult firme cu acest profil. Iar selecţia era extrem de riguroasă. La interviul pentru primul job pe care l-am avut într-o firmă de software, am primit un test pentru rezolvarea căruia am lucrat 3 zile!”, spune Marius Hanganu. Era o firmă din Capitală care avea ambiţia de a se lansa pe piaţa internaţională de jocuri video. Marius, încă student la Automatică şi Calculatoare, a obţinut job-ul. Primul salariu: 90 de dolari. În lei. Ritmul de melc în care se dezvolta industria în acea perioadă părea atât de descurajant încât foştii colegi renunţau la profesia lor în detrimentul alteia.

Numai că el nu s-a lăsat descurajat. „Ca programator, expunerea la multe tehnologii îţi deschide foarte mult orizontul: vezi mai multe modele şi începi să deprinzi nişte tipare de lucru. De pildă, eu aşa am putut face trecerea la universul Java, care este un limbaj caracteristic“, explică Hanganu. Astfel, în următorii ani, a semnat şi cu alte mici companii din Capitală, încercând să înveţe de la fiecare câte ceva.

Marius Hanganu, într-o casual Friday la Tremend

Şansa a venit abia în 2004, când o fostă profesoară din facultate l-a recomandat unei companii din Sillicon Valley, care tocmai investise într-un sediu în România. A făcut echipă cu Ioan Cocan, fost coleg de facultate. Aşa a ajuns pentru prima dată în centrul tehnologiei mondiale. Dar, mai mult decât tehnologia în sine, l-a impresionat cultura organizaţională din compania de peste ocean. „Aveau masă de fussball! Nici nu mă gândeam să văd aşa ceva la locul de muncă“, îşi aminteşte Hanganu. Acum, în sediul Tremend, există o cameră specială în care angajaţii se pot juca, în pauze, cu fotbaliştii de plastic. O bagatelă pe care şi-a dorit-o el neapărat. Pentru Marius Hanganu, experienţa americană a fost ca o piatră de temelie pentru viitorul său de programator și chiar de antreprenor.

„În Sillicon Valley se vede istoria democraţiei”

Zice că în Sillicon Valley a văzut, de fapt, diferenţa dintre istoria democraţiei din America, în comparaţie cu România: „A fost o experienţă foarte frumoasă să vedem acea energie despre care doar auzisem. Dincolo de asta, au şi un alt stil: managementul vestic era cu totul altceva faţă de ceea ce se întâmpla aici. Încet-încet, începem şi noi să ne transformăm, asta e clar, dar la momentul respectiv, diferenţele erau evidente. În timp ce, în România, toată lumea era foarte încordată, acolo se vedea clar că au o istorie şi de democraţie, şi de management. Era o efervescenţă extraordinară”. A mai lucrat apoi şi în Danemarca, dar acolo parcă n-a fost aceeaşi efuziune: „Oamenii erau mai reci“.

După doi ani, a avut prima tentativă de a construi o afacere. Era deja un programator încercat, ştia cum merg lucrurile, aşa că a zis „da“ atunci când un amic care conducea o întreprindere de vopseluri i-a propus să pună la punct un software pentru Planificarea Resurselor Întreprinderii (Enterprise Resource Planning, ERP). În ciuda entuziasmului, proiectul s-a oprit la scurtă vreme. Practic, după ce şi-au dat seama că nu aveau nici măcar un business plan. Experienţa asta l-a învăţat însă ca, data viitoare, să fie un pic mai precaut.

Diferenţa dintre un inginer şi un programator

Aşa s-a născut proiectul Tremend, pe care Marius Hanganu îl conduce din 2007 alături de Ioan Cocan, colegul său din Sillicon Valley. Primul sediu era într-un apartament cu trei camere. N-aveau departament de vânzări, aveau proiecte numai ca urmare a recomandărilor. Ştia lumea că la Tremend sunt programatori buni. Ce-i făcea atât de buni? Hanganu spune că titulatura de coder poate fi ceva atractiv ca denumire, dar, de fapt, nu ascunde atât de multe mistere precum se aşteaptă oamenii. De fapt, tot ce contează e partea inginerească a meseriei. Are el o vorbă: „diferenţa dintre un inginer şi un programator e că inginerul se gândeşte la un produs ţinând seama de toate fazele prin care acesta trece: de la planificare, construcţie, implementare, mentenanţă, tot. Programatorii scriu cod şi atât. Dar codul nu e un scop, nu scrie nimeni cod de dragul codului, că altfel s-ar numi pictori sau scriitori”. Practic, ca să fii bun la calculator trebuie, de fapt, să-ţi scoţi nasul din calculator şi să vezi ce se întâmplă în jurul tău, susţine Hanganu.

Şedinţă la Tremend. Marius Hanganu conduce o companie cu aproximativ 200 de angajați.

Cu filosofia asta, în cei 11 ani de existenţă, compania Tremend a avut o creştere continuă, iar în ultimii 5 a explodat! Şi aici e o explicaţie: „La început, am rămas concentraţi doar în zona de programare. Până la urmă, la asta ne pricepem. Dar, la un moment dat, ne-am dat seama că, pentru a putea creşte, trebuie să fii şi un manager bun. Acesta e momentul în care am început să ne dezolvăm într-un ritm mult mai accelerat”. A profitat şi de faptul că, în aceeaşi perioadă, România s-a făcut din ce în ce mai remarcată pe plan mondial. „Competiţia a început să fie destul de mare, iar mediul a devenit foarte fertil! În alte ţări din vestul Europei, lucrurile sunt mai aşezate un pic. Şi asta se reflectă şi la nivelul dinamicii dintr-o organizaţie. La noi, perioada de tranziţie s-a tradus şi în dinamizarea industriei noastre“, explică Hanganu.

Fie că şi le-au creat singuri, fie că s-au datorat contextului social, Marius Hanganu şi Ioan Cocan au profitat de toate aceste oportunităţi, iar asta se vede mai ales în proiectele pe care le derulează în cadrul Tremend. Printre clienţii lor sunt producători auto, operatori telecom de top la nivel european, instituţii financiare, furnizori de servicii de sănătate, distribuitori, retailer şi producători cu o puternică prezenţă online.

Anul trecut, compania Tremend a fost printre organizatorii CityHack, un hackathon de 24 de ore dedicat proiectelor de smart city

Cea mai mare provocare din prezent constă însă în proiectul unei maşini care se poate conduce singură, unde Tremend se ocupă de o parte din aplicaţiile software. „Lucrăm la această platformă HAD (Highly Autonomous Driving), un sistem de infotainment pentru industria auto, o soluţie de mobile banking pentru servicii financiare şi un nou marketplace IoT (Internet of Things)”, explică Hanganu. Cele mai multe idei pentru aceste produse se nasc sau sunt puse în practică într-un laborator experimental pentru tehnologii emergente (Inteligenţă Artificială, IoT, Big Data sau Machine Learning), pe care aceştia l-au inaugurat de curând în noul sediu al companiei.

Cu toate că este un programator realizat, după toate standardele, Marius Hanganu e tot timpul atent la ce se întâmplă în jurul său. E un domeniu în care schimbările se petrec cu o viteză năucitoare, iar din urmă vin mereu tineri sau chiar adolescenți determinați să schimbe lumea cu inteligența lor. „Cei care sunt entry level la noi sunt fantastici! Aproape că sunt intimidanţi. Dacă te uiţi la ce concepte manipulează şi la felul în care se dezvoltă, privind în urmă, la evoluţia mea, îmi dau seama că deja m-au depăşit“.


Acest articol a fost realizat cu sprijinul Orange România. Orange susține viitorul industriei de dezvoltare software din România prin programul #SuperCoders, program care îi ajută pe copii să facă primii pași în lumea codingului și pe părinții acestora să ințeleagă și să identifice vocația copiilor și interesul pentru meseria de programator.

Comentarii