VIDEO. Banalitatea binelui

  • Infirmiera Dorina Mihai, de la spitalul pentru copii Grigore Alexandrescu, a ajuns peste noapte în centrul atenției, pentru că, într-o seară din acest noiembrie, i-a citit unei fetițe bolnave o poveste. Scena a fost surprinsă într-o fotografie care a devenit virală. Așa am aflat că mama fetiței este analfabetă.
  • În spatele gestului infirmierei stă rutina binelui făcut gratuit, o realitate care există și ea în spitalele românești, laolaltă cu șpaga, infecțiile nosocomiale și apartura medicală cumpărată la suprapreț și nefolosită.

Acum cinci zile, fotografia în care o infirmieră de la spitalul Grigore Alexandrescu îi citește unui copil de patru ani o poveste a devenit virală pe internet. Oamenii își transmit admirația, oamenii văd personalul din spital ca pe niște „îngeri”, oamenii spun „așa DA!”.

Mergem și noi la spital, să aflăm ce e dincolo de această imagine. Au venit și televiziunile.

O găsim pe Dorina Mihai, infirmiera transformată în erou de miile de share-uri și like-uri, vorbind cu energia omului care tocmai și-a încheiat tura de noapte și cu simplitatea celui care știe că n-a făcut altceva decât propria meserie, fără să înțeleagă de ce normalitatea ei a devenit extraordinarul presei.

Paturile din salon sunt goale, dar nu pentru că n-ar avea cine să sufere pe ele, ci pentru că pacienții și însoțitorii lor au fost ridicați și mutați pe hol, unde așteptau finalul epilogului unui fapt firesc, al unui „lucru pe care îl facem tot timpul și care nu merită atât caz”, cum a repetat Dorina Mihai.

Frumoasa și trista poveste a infirmierei care i-a citit Contesei

Singurul copil rămas în cameră este Contesa, așa o cheamă pe fetița care asculta povestea în momentul surprins în fotografia virală. Contesa a fost păstrată în salon, ca un actor pe un platou de reconstituire a unui fapt.

Porniți în căutarea unei povești, am dat de o parte din realitatea din spital despre care nu se vorbește. Am dat de o infirmieră care știe că treaba ei e importantă, fiindcă e încărcată de atâta umanitate: are grijă de copii bolnavi, pentru care medicamentele nu sunt singurele care pot vindeca.

Aici nu e niciun breaking-news

De unde pornește tendința noastră de a transforma în personaj eroic un cadru medical care doar și-a făcut treaba și un pic mai mult decât atât? De cele mai multe ori ne lansăm revoltele și indignările pe rețelele sociale și le lăsăm să alunece cu rapiditate.
Despre bine, însă, nu vorbim, iar el ne surprinde – un semn de exclamare prin news feed-uri.

Și apoi apare această infirmieră ieșită din tura de noapte și se uită la camerele televiziunilor care au venit să o facă vedetă de-o zi cu ochii mirați și întreabă: ce am făcut, până la urmă?

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.