VIDEO. Dumnezeul achizițiilor

UPDATE 27 februarie 2019: Efectul investigației Recorder: DNA s-a autosesizat și a deschis dosarul „Dumnezeul achizițiilor“


„Am scos țara din noroaie” nu este doar o mare minciună, este și paravanul în spatele căruia se ascunde o mare afacere. În ultimii ani, Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a înghițit 10 miliarde de euro din bugetul de stat, iar Liviu Dragnea, inventatorul acestei povești, a promis încă 10 miliarde pentru următoarea etapă a programului.

Recorder a plecat pe urmele banilor și a descoperit că cel mai mare program de modernizare a satului românesc din ultimii 30 de ani este, într-o bună măsură, un jaf generalizat: lucrări făcute de mântuială și cu prețuri supraevaluate de zeci de ori; telefoane venite direct din Guvern care condiționează acordarea finanțărilor în funcție de alegerea firmei cu care se face lucrarea; primari care se ascund sau se îmbolnăvesc instantaneu când presa le cere explicații pentru cheltuirea banilor; un preot de la o măruntă parohie de țară care, în timp ce era consilier în Ministerul Dezvoltării, controla o rețea de firme prin care încasa milioane de euro din PNDL; artificii procedurale prin care contractele sunt sparte în bucăți mai mici pentru a evita organizarea de licitații.

Și dincolo de toate, aceiași țărani copleșiți de sărăcie, dar totuși capabili să înțeleagă realitatea: țara e în continuare îngropată în noroaie, iar banii se scurg în conturile firmelor de partid.

Cele 10 miliarde de euro alocate până acum către Programul Național de Dezvoltare Locală sunt, în primul rând, bani tăiați de la investițiile în mari proiecte de infrastructură. Cu o asemenea sumă, s-ar putea construi o rețea de autostrăzi care să traverseze România de la est la vest și de la nord la sud. Însă un astfel proiect ar fi în centrul atenției și cetățenii ar monitoriza atent cheltuirea banilor.

În cazul PNDL, cele 10 miliarde de euro au fost fărămițate în 15.000 de obiective de investiții care devin imposibil de urmărit. Mii de contracte împărțite către sute de firme de casă deținute de persoane anonime, dar bine conectate. Nimeni nu poate controla această operațiune de drenare a banilor publici care se desfășoară pe întreg teritoriul României.

Reportajul de mai jos e o fereastră prin care se poate distinge o parte din acest jaf de proporții.

Dacă aveți informații despre alte nereguli privind investițiile din Programul Național de Dezvoltare Locală, vă rugăm să ne scrieți la adresa [email protected].

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.