Virusul ne atacă acolo unde suntem slabi: pericolul spitalelor din linia a doua

UPDATE: în seara de 24 martie 2020, în jurul orei 21.30, Ministerul Sănătății a raportat că trei persoane au decedat în urma infecției cu coronavirus la Spitalul Județean din Suceava. O oră mai târziu, Ministerul a revenit cu o erată, specificând că, de fapt, era vorba de două decese, unul fiind raportat din greșeală de două ori. Textul de mai jos conține informațiile actualizate conform eratei. 

În ultimele trei zile, autoritățile au anunțat că în România au decedat 10 pacienți infectați cu coronavirus. 9 dintre ei au ajuns inițial în spitale județene sau municipale, care i-au ținut sub observație și tratament, le-au recoltat probe pentru teste moleculare și, abia după ce aceste teste au fost confirmate, i-au trimis către Spitalele de Boli Infecțioase din țară sau le-au scris certificatele de deces.

Acest scenariu, aparent ușor de anticipat, a dat naștere unui fiasco uriaș în spitalele de provincie sau aflate în linia a doua a luptei cu pandemia de COVID-19. Slab aprovizionate cu echipamente de protecție pentru personalul medical și fără reguli clare de izolare a pacienților suspecți, aceste unități medicale au devenit focare de infecție pentru medici, asistente, infirmieri, dar și pentru restul bolnavilor internați. Lipsesc până azi protocoalele clare; managerii de spitale iau măsuri după cum consideră fiecare; unele unități medicale cer donații de bani și materiale sanitare de la oricine e dispus să ajute; medicii și asistentele sunt cuprinși de panică și descoperă și ei, laolaltă cu țara întreagă, cât de firavă este membrana statului care ar trebui să ne protejeze pe toți. În tot acest timp, virusul se răspândește cu repeziciune, speculând breșa din sistemul nostru sanitar: unități medicale intră în carantină, iar în acest moment 15% din totalul bolnavilor de COVID-19 din țara noastră sunt cadre medicale (103 din totalul celor 675 de bolnavi activi).

Puse cap la cap, evenimentele din ultimele zile arată incapacitatea autorităților de a se adapta la evoluția rapidă a epidemiei: nu s-au modificat suficient de rapid criteriile de testare și nu s-au pregătit spitalele din linia a doua.

8 din cei 10 pacienți decedați au fost cazuri de răspândire comunitară și nu au putut fi testați de la primul contact cu medicii, conform rigorilor de testare existente săptămâna trecută.

9 din cei 10 pacienți decedați au trecut prin spitale din linia a doua.

Combinația acestor două elemente a generat efecte dezastruoase. Am vorbit cu medici și cu asistente medicale din mai multe spitale din țară pentru a înțelege ce s-a întâmplat. 

TRASEUL PACIENȚILOR DECEDAȚI

1. Bărbat, 67 de ani. A ajuns în data de 18 martie la Spitalul Orășenesc Filiași. Pentru că se știa că venise dintr-o zonă roșie (se întorsese din Franța, de la un tratament oncologic) a fost transferat în aceeași zi la Spitalul de Boli Infecțioase din Craiova. A decedat în data de 22 martie.
2. Bărbat, 74 de ani. Fără link epidemiologic. Avea o boală cronică preexistentă, pentru care se afla într-un program de dializă, internat la Spitalul Universitar din București. La 20 martie a fost confirmat cu coronavirus și a fost transferat la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din București, unde a decedat la 22 martie.
3. Bărbat, 74 de ani. Fără link epidemiologic. A fost internat pe 18 martie la Spitalul Județean din Piatra Neamț și confirmat pozitiv cu coronavirus pe 19 martie. Pe 20 martie a fost transferat la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași. Decesul a fost înregistrat pe 22 martie.
4. Femeie, 72 de ani. Fără link epidemiologic. Internată la Spitalul Județean Suceava, în data de 21 martie, pentru afecțiuni care nu aveau legătură cu COVID-19. Decesul a survenit în 23 martie, la câteva ore după ce rezultatul pozitiv al testului de coronavirus ajunsese de la Iași la medicii din Suceava. Nu a mai apucat să fie transferată la Spitalul de Boli Infecțioase de la Iași.
5. Bărbat, 71 de ani. Fără link epidemiologic. Internat la Spitalul Județean Suceava, în data de 21 martie, pentru probleme cardiace. Confirmat cu coronavirus în data de 23 martie. A decedat în aceeași zi, înainte de a fi transferat la Spitalul de Boli Infecțioase de la Iași.
6. Bărbat, 64 de ani. Fără link epidemiologic. Internat în data de 20 martie la Spitalul Județean Arad. Ajunge în stare gravă și este intubat la secția de terapie intensivă. Este confirmat cu coronavirus în data de 23 martie și moare în aceeași zi, fără a mai putea fi transferat la Spitalul de Boli infecțioase de la Timișoara.
7. Bărbat, 65 de ani. Internat la Spitalul Universitar din București, în același salon cu pacientul de 74 de ani care a decedat la 22 martie (vezi punctul 2). Decesul pacientului de 65 de ani este înregistrat la la 23 martie.
8. Bărbat, 70 de ani. S-a întors din Italia în data de 7 martie și a intrat în izolare la domiciliu. În a doua parte a lunii starea sa generală s-a agravat și, pentru că se întorsese dintr-o zonă roșie, a fost transportat direct la spitalul de boli infecțioase cel mai apropiat, adică cel din Craiova. A decedat în dimineața de 24 martie.
   
9. Bărbat, 59 de ani. Fără link epidemiologic. Internat cu afecțiuni preexistente la Spitalul Județean de Urgență Suceava. Moare în ziua de 22 martie, însă testul său pozitiv este obținut pe 23 martie.
10. Femeie, 80 de ani. Fără link epidemiologic. Este internată la Spitalul Județean de Urgență Suceava cu afecțiuni cronice, iar decesul este înregistrat la 23 martie, în aceeași zi în care testele confirmau că este purtătoare de coronavirus.

ORGANIZAREA ROMÂNIEI ÎN FAȚA CORONAVIRUSULUI

Când a devenit evident că România se va confrunta și ea cu o criză provocată de noul coronavirus apărut în China, autoritățile de la București au început să întocmească un plan de măsuri. Pericolul venea din afara granițelor, așa că s-au stabilit criterii de testare care i-au inclus doar pe cei cu istoric de călătorie peste hotare.

De asemenea, Ministerul Sănătății a elaborat un plan alb prin care s-a stabilit că pacienții confirmați cu COVID-19 vor fi tratați în spitalele de boli infecțioase. În România există nouă astfel de spitale: la Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Baia Mare, Timișoara și București, la care se mai adaugă Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balș.

Toate aceste spitale au fost pregătite încă din luna februarie cu izolete și echipamente de protecție specifice luptei cu noul coronavirus: măști și ochelari de protecție, mănuși, combinezoane de protecție etc.

Pentru faza de început a crizei, acest plan a părut să funcționeze: zeci de mii de oameni veniți din străinătate au fost băgați în carantină sau în autoizolare, iar statisticile au arătat un număr mic de cazuri confirmate care au ajuns în spitalele de boli infecțioase.

În această atmosferă a eternului “ne descurcăm, avem tot ce ne trebuie”, autoritățile au uitat, însă, lucrul cel mai important: pregătirea unităților sanitare pentru următoarea etapă a epidemiei.

Era evident că, pe măsură ce numărul de cazuri va crește, primul contact al pacienților nu va mai fi cu spitalele de boli infecțioase, ci cu spitalele municipale sau județene. În ultimele săptămâni, mai mulți medici din aceste spitale au expus public lipsa echipamentelor de protecție, dar vocea lor a avut ecouri slabe, considerându-se că nu se află în prima linie a luptei cu epidemia.

Totodată, de la centru nu le-au fost transmise reguli clare de gestionare a pacienților suspecți de coronavirus, așa că fiecare unitate s-a organizat cum a crezut de cuviință, după posibilități și după toanele managerilor de spital.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND UN SPITAL E NEPREGĂTIT

Pe 2 martie, la Spitalul Județean din Suceava ajunge un bărbat de 71 de ani cu febră și frisoane, întors din Italia pe 28 februarie. Regulile spun că acesta nu poate fi transferat la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași, mult mai pregătit pentru cazuri de coronavirus, pentru că la Iași ajung doar pacienții confirmați în urma unui test. Așa că, până la rezultatul testului, bărbatul de 71 de ani rămâne la spitalul din Suceava, fiind internat la secția de boli infecțioase. În tot acest timp, angajații spitalului se plângeau în presa locală că n-au suficiente echipamente de protecție.

Două zile mai târziu, pe 4 martie, testul confirmă că pacientul de 71 de ani are coronavirus și este transferat la Iași. Spitalul Județean Suceava interzice accesul vizitatorilor în spital, care până atunci rămăsese permis.

Pe 8 martie, în același spital din Suceava ajunge o pacientă din Rădăuți, de asemenea întoarsă recent din Italia și aflată acum în stare gravă, cu simptome de coronavirus. Este internată la secția de terapie intensivă, i se face testul RT-PCR, dar rezultatul este negativ. Un medic din spital ne explică sub protecția anonimatului: “Având în vedere simptomele, imaginile radiologice și faptul că se întorsese din Italia, noi am avut din prima această supoziție de coronavirus. Primul test a ieșit negativ, dar suspiciunile s-au păstrat pentru că se mai întâmplă ca primul să iasă negativ chiar dacă pacientul e infectat. Am cerut al doilea test, pentru că situația ei era complicată. Fiind în stare gravă, am fost însă nevoiți să o internăm la terapie intensivă, iar la noi e terapie intensivă de spital de urgență, nu de boli infecțioase. Asta e o mare problemă pentru că în aceeași secție de terapie intensivă stăteau și pacienți cu politraumă, și pacienți oncologici. Plus personalul medical, infirmiera care o îngrijea pe această doamnă, avea și alte saloane…”.

Pe 14 martie, pacientei din Rădăuți i se ia al doilea test, însă în aceeași zi încetează din viață. Rezultatul celui de-al doilea test n-a mai ajuns la medicii din spital, care n-au mai aflat dacă pacienta suspectă avea sau nu coronavirus. Ea nu figurează în pe nicio listă a Grupului de Comunicare Strategică. O parte dintre medicii de la Spitalul Județean din Suceava sunt însă convinși că pacienta din Rădăuți a transmis mai departe virusul în spital.

Cu o zi înainte, pe 13 martie, la Spitalul Județean din Suceava apare un alt pacient cu simptomatologie respiratorie. Nu are însă istoric de călătorie peste hotare și nu a intrat în contact cu vreun pacient confirmat, așa că nu se încadrează la suspecți și este internat în secția de Pneumologie.

Aici intră în contact cu ceilalți pacienți și cu personalul medical care nu-și ia măsuri speciale de protecție. Pe 16 martie, la trei zile după internare, starea sa se agravează. Prezintă febră și dispnee, așa că este transferat în secția de boli infecțioase și testat pentru coronavirus. A doua zi vine rezultatul. Este pozitiv, are coronavirus și este transferat la Iași.

În aceeași perioadă este internată și o femeie din Sucevița, cu probleme cardiace, dar și cu simptome de coronavirus. Călătorise recent în Mauritius. I se face test pentru COVID-19, dar iese negativ. Prin urmare, se consideră că nu e o problemă să treacă și pe la secția de cardiologie, unde intră în contact cu alți pacienți și cu personalul medical. În spital, sunt în continuare probleme cu echipamentul de protecție. “Aveam doar un halat, care la cea mai mică atingere se rupe, și câteodată, foarte rar, aveam o mască din aceea chirurgicală și mănuși care, la fel, erau foarte rare. Primeai de dimineață și până a doua zi dimineață stăteai tot cu alea”, ne-a declarat un medic sub protecția anonimatului.

Pe 21 martie, al doilea test al femeii din Sucevița iese pozitiv. Este transferată la Iași. În aceeași zi, Grupul de Comunicare Strategică anunță că la Spitalul Județean Suceava 11 medici au fost depistați cu coronavirus.

Spitalul este deja un focar, dar continuă să facă internări. Tot pe 21 martie, sunt internați o femeie de 72 de ani și un bărbat de 71 de ani. Amândoi au afecțiuni cronice. Testele lor pleacă la Iași și se întorc pe 23 martie. Sunt pozitive, dar cei doi bătrâni nu mai apucă să fie transferați la Spitalul de Boli Infecțioase, pentru că mor în aceeași zi.

Numărul cadrelor medicale de la Spitalul Județean din Suceava care au fost confirmate cu coronavirus ajunsese astăzi, la ora 18.00, la 92. O asistentă din spital a declarat, pentru Digi 24, că la Suceava încă se fac internări, deși spitalul nu a fost dezinfectat.

În această seară, Ministerul Sănătății a mai raportat încă două decese ale unor pacienți din Spitalul Județean Suceava infectați cu coronavirus: un bărbat de 59 și o femeie de 80 de ani. Ei aveau afecțiuni medicale preexistente, iar testele moleculare au confirmat, în data de 23 martie, că sunt purtători ai virusului. Cu toate că decesele au survenit în zilele de 22 și 23 martie, ele au fost raportate cu peste 24 de ore întârziere.

URMEAZĂ ARAD?

Haosul din Spitalul Județean Suceava nu pare să fie un caz izolat. Publicația locală Special Arad a publicat mărturii ale medicilor de la Spitalul Județean Arad, unde luni a decedat un pacient depistat pozitiv cu coronavirus. Medicii spun că în spital nu există materiale de protecție suficiente și nici proceduri clare pentru pacienții suspecți de COVID-19. Pacientul decedat luni a fost adus fără izoletă și purtat pe mai multe etaje ale spitalului fără măsuri de protecție.

De asemenea, testarea pacientului a fost refuzată inițial deoarece nu se încadra în criteriile epidemiologice (istoric de călătorie peste hotare sau contact cu un caz confirmat). Bărbatul a fost internat pe 20 martie și a stat trei zile în Spitalul Județean Arad fără să fie testat. Pe 23 martie a fost depistat pozitiv și în aceeași zi a murit. Cadrele medicale din spital au fost testate azi, dar la ora publicării acestui material nu se cunoșteau rezultatele testelor.

CONSECINȚELE CELOR DOUĂ SĂPTĂMÂNI ÎN CARE AM TESTAT CU ZGÂRCENIE

Proasta gestionare a testărilor și incapacitatea de a pregăti și restul spitalelor în afara centrelor de boli infecțioase par a fi cele mai mari greșeli pe care autoritățile le-au făcut, până acum, în gestionarea crizei.

Au produs efecte inclusiv într-unul dintre cele mai mari centre medicale din țară: Spitalul Universitar din București. Pe 16 martie, aici s-a prezentat un bărbat cu simptome de coronavirus. “A fost internat la salonul meu, eu am intrat direct în contact cu el. N-am avut protecție, nici măști. Mănuși am avut, dar mască nu, că la noi măștile, în spital, se dau pe un tabel nominal, sub semnătură. Iar noaptea oricum nu avem cui să cerem, că toată lumea e acasă”, ne-a explicat Georgiana Chisăr, asistentă la Spitalul Universitar.

Pacientul a fost ținut patru zile fără să fie testat, timp în care a intrat în contact contact cu mai multe cadre medicale și cu alți pacienți. “Doctorița Diana Dragomir i-a făcut radiografie pulmonară și a anunțat că e suspect de COVID. Conducerea spitalului a considerat, însă, că nu trebuie să fie testat, că nu are context epidemiologic, că nu a fost în străinătate! Deși avea toate simptomele”.

Pacientul este testat abia pe 20 martie și este confirmat pozitiv, fiind transferat la Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș. Două zile mai târziu se stinge din viață. Un alt bărbat, în vârstă de 65 de ani, care fusese internat în același salon cu el la Spitalul Universitar, este depistat pozitiv pe 21 martie, iar două zile mai târziu devine al șaptelea deces provocat de coronavirus în România.

În aceeași zi, pe 23 martie, autoritățile schimbă regulile de testare, după ce 7 oameni au murit, fiind testați cu întârziere.

Conform noilor reguli, va fi testat oricine prezintă simptome de infecție respiratorie, prioritate având cei cu istoric de călătorie și cadrele medicale. Marea dilemă pe care o ridică noile criterii este dacă statul român va fi capabil să asigure un număr atât de mare de teste în condițiile în care nu a reușit acest lucru nici pe vechile criterii, care vizau un număr mai redus de persoane.

Medicii din zona Moldovei, de exemplu, reclamă faptul că în ultimele săptămâni au fost nevoiți să aștepte chiar și 5-6 zile rezultatul unui test, întrucât laboratorul de la Iași este copleșit. Situația este similară și în vestul țării. “Eu am internați, în prezent, suspecți de COVID și aștept rezultatele de mai bine de o săptămână! Cei de la Timișoara ne spun că le trimitem prea multe teste și nu apucă să le mai facă”, ne-a declarat Daniela Lidia Roşca, manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva.

SPERANȚA E ÎN COMUNITATE

La Iași, situația s-ar putea îmbunătăți după ce, luni, activistul civic Bogdan Tănasă a donat un aparat RT-PCR pe care a reușit să-l cumpere din Coreea de Sud și să-l livreze în numai câteva zile. Aparatul ar urma să ridice capacitatea de testare a laboratorului de la Iași de la 50 de teste pe zi, la peste 400.

De altfel, spitalele par să-și pună mai multe speranțe în ajutorul cetățenilor decât în cel al autorităților de la centru. Mai multe dintre ele au lansat mesaje umanitare prin care solicită ajutor.

Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Deva, care a făcut un apel umanitar chiar pe site-ul unității medicale, spune că spitalul nu va mai putea face față mult timp ritmului în care vin pacienții: “Până acum am fost în control, dar suntem în control la limită. Tot județul trimite la noi: urgențe non-Covid, urgențe-Covid, suspiciuni… N-o să putem face față! Cât am putut noi, la nivel de spital județean, am ținut în control pacienții. Ne trebuie reorganizare la nivel de județ, nu se mai poate! Iar marea problemă este că nu mai avem suficiente echipamente, mai am 170 de combinezoane, măștile sunt foarte puține, măștile simple – din 26.000 ne-au venit 1.500! Este nebunie! Chestia asta, pe protecția personalului, este o nebunie! Nu avem deloc măștile speciale, este o nebunie cu furnizarea materialelor de protecție”.

Nicio persoană din Grupul de Comunicare Strategică nu a putut fi contactată pentru a comenta problemele ridicate în acest articol. Într-o conferință de presă organizată în această seară, premierul Ludovic Orban a spus că statul încearcă să achiziționeze materiale de protecție, dar are probleme cu furnizorii: „Cererea de pe piața internațională pentru materialele de protecție a crescut exploziv, am avut multe contracte care n-au putut fi onorate. Facem toate eforturile posibile. În mod normal ar fi trebuit să avem stocuri strategice pentru a combate o epidemie, dar am găsit stocurile pe zero”.

Autori: Laurențiu Ungureanu, Andrei Udișteanu, Cristian Delcea, Mihai Voinea