Abandonat chiar și de puținii-i partizani din cursa pentru șefia NATO, Klaus Iohannis s-a supărat pe Uniunea Europeană.
Consecvent cu sine, însă, își va anunța cetățenii ce face mai departe abia după ce-și anunță generalii și Guvernul, în ședința de mâine a Consiliului Suprem de Apărare.
Jurnaliștii acreditați la Cotroceni l-au întrebat, pe de altă parte, unde se plasează România în negocierile pe tema viitoarelor funcții europene la nivel înalt, ca urmare a alegerilor din 9 iunie. Numele lui Klaus Iohannis nu a fost pronunțat pînă acum în vreo discuție despre portofoliile importante.
Fără să se fi remarcat vreodată – în bine sau în rău – în dezbaterile continentale, președintele pare să fi descoperit însă retorica de tip Viktor Orbán, care pune interesul național deasupra tuturor celorlalte.
„Nu este posibil ca vreun stat membru să fie ignorat, marginalizat sau neimplicat în aceste negocieri”, a spus șeful statului.
În opinia sa, „trebuie negociat în aşa fel încât toate statele să se simtă implicate, responsabilizate şi servite în funcţie de interesul naţional”.
Sistem „Patriot” în dubiu
Aproape în același timp cu conferința de la Cotroceni, Digi24 a publicat un document potrivit căruia Ministerul Apărării s-ar opune trimiterii în Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană de tip Patriot.
Un raport al MapN în această privință ar urma să fie analizat mâine în ședința CSAT.
Solicitarea a venit din partea lui Joe Biden, președintele Statelor Unite, dar Klaus Iohannis spunea luna trecută că Bucureștiul nu va face un astfel de gest dacă nu primește ceva în schimb.
Ministerul Apărării a plătit 4 miliarde de dolari pentru șapte sisteme Patriot – operaționale sunt, momentan, doar două.
Exercițiul în care s-au făcut primele trageri cu un astfel de sistem a dat relativ repede de necaz: „s-a pierdut legătura” între cabina de control și unul dintre lansatoarele de rachete.
Nici până acum Ministerul Apărării nu a explicat dacă a fost vorba de o defecțiune sau de o eroare umană.
Marea prietenie ruso-(nord)coreeană
Parteneriat strategic între Rusia și Coreea de Nord: preşedinții Vladimir Putin şi Kim Jong Un au semnat acordul la Phenian, dar nu i-au făcut public conținutul.
Existența unei clauze de apărare reciprocă a fost însă recunoscută de liderul de la Kremlin.
A fost prima vizită pe care Putin a făcut-o în republica stalinistă în ultimii 24 de ani. De la ultima lui întâlnire, însă, cu Kim Jong Un – la Vladivostok, în toamna anului trecut -, cele două țări și-au sporit cooperarea militară.
Phenianul e acuzat că a furnizat Moscovei muniţie pentru războiul din Ucraina, în schimbul unei presupuse asistenţe pentru programul său spaţial. Coreea de Nord face obiectul unor sancţiuni internaţionale din cauza programului său nuclear.
Înțelegerea de azi ar putea să complice situația din Asia de Nord-Est: deși a semnat un tratat în domeniul apărării cu China, Phenianul nu are o colaborare militară activă cu Beijingul.
China, principalul susținător politic și economic al Coreei de Nord, nu a comentat imediat înțelegerea de astăzi.
E miercuri, 19 iunie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:51 Fără șanse la NATO, cu ochii pe U.E.
03:20 Sistemul „Patriot” pentru Ucraina, în dubiu
04:18 Coaliția negociază data prezidențialelor
06:13 Marea prietenie ruso-(nord)coreeană
07:24 Reformă constituțională în Italia
08:32 Călărași: președintele CJ, inculpat
09:12 Acceptare în creștere a minorităților sexuale
09:55 Antrenorul naționalei de fotbal: „Nu vă relaxați!”
