01:03 Morți suspecte
05:15 Note CNSAS cu bucluc
10:03 Von der Leyen, interviu-avertisment
12:49 Campanie scumpă
13:57 Un pas înapoi
14:40 Femeia definită juridic
Încă un deces suspect la Spitalul Județean din Iași.
După ce trei medici din aceeași secție au murit subit într-un interval de doar câteva luni, un brancardier de 54 de ani a făcut infarct la începutul acestei săptămâni. Cu doar o zi înainte, de Florii, medicul rezident Emanuel Mirel Luca, în vârstă de 28 de ani, a fost găsit mort în casă.
Acum două săptămâni, un rezident de 31 de ani a decedat subit. Iar la sfârșitul lui septembrie o doctoriță a fost găsită moartă în camera sa de hotel din București, unde lua parte la un simpozion.
Într-un mesaj trimis redacției Recorder, mai mulți rezidenți din spital că o anchetă internă ar fi absolut necesară. În afara suprasolicitării, ei vorbesc chiar despre o presupusă rețea de distribuție a stupefiantelor: anul trecut, doi medici au fost vizați de DIICOT într-un dosar de trafic de droguri.
Conducerea spitalului a răspuns că verificările făcute de procurori în acel caz nu au adus vreo dovadă în sprijinul acestor suspiciuni.
Inspectoratul Teritorial de Muncă, totuși, a deschis astăzi o anchetă la spital, iar ministerul sănătății a cerut conducerii să stabilească dacă există vreo legătură între aceste evenimente și suprasolicitarea angajaților.
Note CNSAS cu bucluc
O adeverință banală – Crin Antonescu nu a colaborat cu Securitatea și nici nu i-a fost angajat – stârnește o adevărată furtună în Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Conducerea instituției nu a pus vreodată la îndoială concluzia respectivă, dar unii dintre membrii săi se întreabă de ce nota de constatare nu poate să fie consultată de către public.
Nota de constatare e o sinteză detaliată a tuturor documentelor cu privire la o persoană verificată.
Candidatul PSD-PNL-UDMR a spus aseară că fusese chemat la Securitate în 1988, în cazul unui prieten care încerca să fugă din România. El susține că va face publică de unul singur declarația pe care a dat-o atunci.
Clar e că fostul lider al PNL nu poate să fie considerat un colaborator al poliției politice ceaușiste, a spus la Știrile Zilei Germina Nagâț, membră a conducerii CNSAS.
În opinia sa, însă, e inexplicabil de ce nota de constatare poate să fie consultată doar de către Crin Antonescu însuși.
Într-un răspuns oferit jurnalistului Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, CNSAS invocă o sentință civilă din 2015 care spune că nota e exceptată de la legea liberului acces la informațiile de interes public.
Iar conducerea adaugă că, potrivit unei ordonanțe din 2008, în baza căreia Consiliul funcționează, nota de constatare se transmite candidatului verificat.
Conducerea CNSAS nu are însă cum să explice astfel procedurile pe care le-a aplicat nu numai din 2008 încoace, dar și după emiterea sentinței din 2015, a afirmat Germina Nagâț.
Interviu-avertisment
Occidentul așa cum îl cunoșteam nu mai există, iar disputa globală privind taxele vamale e încă o dovadă.
Iată ce spune, într-un interviu foarte amplu, președinta Comisiei Europene. Ursula von Der Leyen a declarat cotidianului german Die Zeit că turbulențele stârnite de administrația Trump, însă, pot să reprezinte o „oportunitate” pentru statele membre ale Uniunii.
Purtat în limba germană și publicat într-un ziar din republica federală, interviul Ursulei von Der Leyen a apărut aproape imediat și în traducere englezească: e limpede că, dincolo de publicul Die Zeit, președinta Comisiei se adresează oricui altcuiva are urechi să audă.
Ea a spus că tot mai mulți lideri politici din lumea întreagă vor să încheie acorduri comerciale cu Uniunea Europeană.
„Am discuții cu nenumărați șefi de stat și de guvern care vor să colaboreze cu noi la instituirea noii ordini mondiale”, a spus Ursula von der Leyen. Oferte vin, între altele, din Canada, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Tailanda, Mexic sau din sudul Americii.
„87% din comerțul global nu acoperă Statele Unite – iar țările respective vor predictibilitate și reguli clare. Europa poate să ofere asta”, a adăugat președinta Comisiei. În opinia sa, obligatorie este și întărirea pieței comune europene.
Deși se arată prudentă și insistă că Bruxelles-ul nu își dorește un război comercial cu Statele Unite, președinta Comisiei observă că deficitul invocat de Trump în relația cu Europa e ceva mai nuanțat.
În ceea ce privește serviciile digitale, de pildă, America se bucură de un surplus evident: câteva firme din Statele Unite controlează circa 80% din piața europeană.
„O piață”, a observat Ursula von der Leyen, „de 450 de milioane de oameni cu un standard de viață mai ridicat decât în multe alte regiuni. Nici o firmă nu vrea să piardă accesul pe o astfel de piață”.
