Cazul Praid. Dezastrul pentru care nu a plătit nimeni

A trecut un an de la inundațiile masive care au înghițit Salina Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din România și importantă atracție turistică din județul Harghita. De Salina Praid depindeau, practic, mii de oameni angajați în turism sau minerit, iar dispariția sa a produs o traumă în comunitate. Unda de șoc se simte până astăzi. Lună de lună, la primăria comunei Praid se prelungește starea de alertă, în speranța că astfel vor fi implementate mai ușor o serie de măsuri de urgență dispuse după inundarea completă a minei.

Imediat după producerea dezastrului, politicienii de la București — în frunte cu Nicușor Dan, proaspăt ales în fruntea statului — au făcut pelerinaj în comuna din județul Harghita. Toți au promis soluții, cât se poate de repede. Au asigurat că va fi deviată apa care a distrus mina. Că se va betona albia Corundului, că râul va fi redirecționat prin conducte speciale. Au promis că se va amenaja un lac de acumulare, astfel încât inundațiile să nu mai afecteze vreodată mina, plină deja cu apă sărată. Oamenii politici au mai anunțat, la unison, că vor sprijini economic zona Praidului. Și poate la fel de important, au promis, cu pumnul strâns, că toți cei responsabili vor plăti.

Apoi, politicienii s-au întors la București. Comunitatea a fost repede abandonată.  După un an, promisiunile spuse în fața camerelor de filmat sunt departe de a fi îndeplinite. Mina este încă inundată cu apă mai sărată decât cea din Marea Neagră. Economia locală s-a prăbușit, iar experții spun că pericolul poluării cu sare în regiune nu a trecut. Întreaga zonă stă sub semnul incertitudinii — oamenii nu știu ce urmează să se întâmple, când și dacă vor mai fi ajutați, cum să-și reconstruiască viețile. Ce se știe însă este că nimeni nu a plătit pentru catastrofa care a condamnat o întreagă comunitate la subdezvoltare și a afectat mediul înconjurător pe zeci de kilometri.

Recorder a mers la Praid pentru a vedea ce s-a schimbat după un an, cine răspunde pentru dezastru și ce se întâmplă cu oamenii rămași în urma unei mine pierdute definitiv.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
REDIRECȚIONEAZĂ 3,5% DIN IMPOZITUL PE VENIT
Materialele Recorder n-ar fi posibile fără susținerea donatorilor. În această perioadă puteți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către Recorder. Durează mai puțin de un minut.
Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.