01:02 Papa Francisc, înmormântat sâmbătă
06:41 Procesul unei comemorări legionare
08:13 Mureș: cadou de Paște pentru grefieri
09:25 Campioni la deficit
10:16 Legea fugarilor, efecte în cascadă
11:09 Regatul Unit: infracțiuni și naționalități
Doliu național în Italia și în Polonia, în urma morții Papei Francisc, la vîrsta de 88 de ani.
Capul Bisericii Catolice va fi înmormântat sîmbătă. A murit la nici 24 de ore de când, vizibil slăbit, își făcuse apariția la balconul Bazilicii Sfîntul Petru ca să binecuvânteze peste 30.000 de oameni strânși să sărbătorească Paștele la Vatican.
Papa Francisc fusese externat pe 23 martie, după mai bine de o lună de spitalizare pentru pneumonie.
A murit în urma unui accident vascular cerebral și a unui stop cardiac.
Aproximativ 135 de cardinali vor lua parte luna viitoare la conclavul care îi va desemna succesorul. Cei mai mulți dintre ei (peste 100) au fost numiți chiar de Papa Francisc însuși.
Ajuns, în 2019, în România, într-o vizită de trei zile, Papa Francisc a trecut și printr-un cartier din orașul Blaj în care a ținut un discurs arareori auzit în limba română. El le-a cerut iertare romilor pentru „momentele în care au fost discriminați și maltratați”.
Mai mulți activiști civici au observat (și atunci, și acum) că Biserica Ortodoxă Română nu a făcut un gest similar în cazul robiei de 500 de ani a romilor pe teritoriul românesc.
Procesul unei comemorări legionare
Parchetul din Buftea a trimis în judecată opt persoane care au luat parte spre sfârșitul anului trecut la o comemorare a liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu.
S-a întâmplat în satul Tâncăbești, din comuna Snagov, unde participanții la o slujbă religioasă au afișat în public mai multe simboluri fasciste. Astfel de fapte sunt incriminate printr-o ordonanță din 2002 care interzice, de asemenea, cultul persoanelor vinovate de genocid contra umanităţii şi de crime de război.
Procurorii nu menționează cine sunt cei trimiși în judecată.
Jurnaliștii Venera Dimulescu și Andrei Pungovschi, de la site-ul Scena9, au constatat anul trecut că de față la comemorarea din Tâncăbești erau însă mai multe forțe de ordine – două mașini ale Poliției și o dubă a Jandarmeriei ajunseseră acolo.
Poliția a început cercetări abia după ce imaginile au devenit publice.
Mișcarea Legionară din România interbelică e cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă la adresa evreilor și a romilor, dar și pentru asasinate politice.
Comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu are loc la Tâncăbești an de an, cu începere din anii ’90.
Cadou de Paște
Zeci de grefieri din Mureș au câștigat în instanță majorarea salariilor cu 25%.
Site-ul G4Media scrie că decizia a rămas definitivă pentru că Tribunalul Harghita și Curtea de Apel Mureș (în raza cărora se află Judecătoria de unde provin cei mai mulţi grefieri) nu au formulat apărări în dosar și nici nu au făcut apel.
Beneficiile se aplică retroactiv, de la 1 ianuarie 2018, și includ rata inflației și dobânzi penalizatoare.
Grefierii au obținut majorarea indicelui în baza căruia se calculează salariile pentru familia ocupațională „justiție”.
G4Media notează că angajații din sistemul judiciar obținuseră în 2023 o altă majorare a veniturilor, cu alte 25 de procente. Numai pentru a se achita de acea obligație Guvernul a avut nevoie de aproape un miliard de euro.
Un înalt magistrat spune, sub protecția anonimatului, că noua decizie „a deschis o cutie a Pandorrei: toți grefierii și magistrații din țară vor solicita același lucru”.
Campioni la deficit
România se numără printre campioanele europene la deficitul guvernamental: în ultimele trei luni din anul trecut, el a sporit, de altfel, în toată Uniunea.
Malta se confruntă cu un minus de 10,7% din Produsul Intern Brut, iar nivelul din România este de 9,9 procente.
Oficial, Guvernul s-a angajat să reducă o parte din cheltuielile statului: în caz contrar, Bucureștiul riscă să piardă sume consistente din Planul de Redresare, ba chiar și accesul la fondurile europene.
Dincolo de promisiunile de campanie privind menținerea politicilor fiscale din prezent, un deficit atât de ridicat ar fi greu de corectat în lipsa unor noi taxe și impozite.
În plus, eventuale sancțiuni europene ar însemna că România se poate împrumuta doar la dobânzi și mai ridicate decât acum.
