00:55 Campanie cu plicul
05:41 Nicușor, atac la Crin
07:30 Retrocedare cu cântec
09:43 O ofertă „de nerefuzat”
12:07 Big Tech, încă o amendă europeană
13:43 Manager de spital trimis în judecată
14:16 CSAT în săptămâna turului întâi
14:56 Musk, spre ieșire
George Simion și-a schimbat strategia de campanie.
Încă de la începutul acestei luni, site-ul G4Media dezvăluise că AUR nu va mai investi în promovarea online, ci se va concentra asupra acelor votanți pe care nu prea i-a convins la scrutinul de anul trecut: femeile, pensionarii și studenții.
Atâta doar că modul în care ajunge George Simion la grupurile-țintă pare să încalce legea privind protecția datelor cu caracter personal. Vârstnici din toată țara au primit peste un milion de scrisori în care candidatul li se adresează pe nume.
Un bărbat din București, de exemplu, spune că bunica lui de 87 de ani a primit un astfel de plic, deși nu are vreo legătură cu partidul AUR.
Și într-un sat din Timiș au ajuns scrisorile în care Simion le mulțumește seniorilor pentru că „au construit o țară fără datorii”.
Unii dintre ei se întreabă, totuși, cum au ajuns în baza de date a partidului.
Tudor Galoș, expert în protecția datelor personale, a explicat la Știrile Zilei că demersul AUR nu este legal.
Partidul era obligat să ceară acordul celor vizați înainte de-a le trimite astfel de materiale electorale.
Nicușor, atac la Crin
Primul atac frontal al lui Nicușor Dan la adresa unui contracandidat: primarul Bucureștiului îl acuză pe Crin Antonescu, susținut de coaliția de la putere, că a cedat în 1999 două terenuri valoroase ale statului – în acea perioadă, Crin Antonescu era ministru al sportului, iar terenurile în cauză se află în Parcul Herăstrău și în apropierea stadionului „Arcul de Triumf”.
Au ajuns la firme ale afaceriștilor Bartolomeu Finiș, Alexandru Bittner și Adrian Petrache.
Potrivit însă lui Nicușor Dan, miliardarul Puiu Popoviciu – condamnat definitiv și iertat ulterior de instanțe – ar fi fost beneficiarul final.
Pe unul dintre terenuri (cel din Herăstrău) funcționează acum mai multe terase, iar în locul fostului Ștrand al Tineretului ar fi urmat să se ridice un bloc de zece etaje, în baza unei decizii din 2005 a Consiliului General.
Din cauza crizei financiare, spune Nicușor Dan, proiectul nu s-a mai realizat.
PNL a răspuns prin purtătorul de cuvânt al partidului: deputatul Ionuț Stroe a calificat drept „lamentabil” faptul că Nicușor Dan recurge la atacuri pe care le-ar fi inițiat, acum două decenii, fostul președinte Băsescu.
Portret de candidat
Crin Antonescu e și subiectul unui prim „Portret de candidat” realizat de Recorder în pregătirea alegerilor de luna viitoare.
România se află în fața unuia dintre cele mai importante momente electorale din istoria sa recentă, într-un context geopolitic extrem de tensionat și de imprevizibil.
Recorder va publica în aceste zile portretele celor mai importanți cinci candidați înscriși în cursa prezidențială.
Pe cel al lui Crin Antonescu îl găsiți pe contul nostru de YouTube și pe recorder.ro.
O ofertă „de nerefuzat”
După câteva săptămâni de bătut pasul pe loc, administrația Trump și-a asumat un „plan de pace” în Ucraina care surprinde doar prin cât de puțin suprinzător se dovedește.
Pe scurt, ambițiile revizioniste ale Rusiei nu numai că ar fi confirmate, dar Vladimir Putin ar urma să fie și răsplătit pentru că a invadat Ucraina.
Presa americană scrie că planul include recunoașterea de către Statele Unite a anexării Crimeei, în 2014, și recunoașterea neoficială a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ocupate după 2022: Donețk, Herson și Zaporojie.
Moscovei i se mai promite că Ucraina nu va deveni membră a NATO, că sancțiunile impuse în 2014 vor fi ridicate și că va spori și cooperarea economică.
„Și ucrainenii, și rușii vor trebui să renunțe la unele teritorii pe care le dețin în prezent. Unele schimbări teritoriale o să existe, nu știm exact pe care linii (ale conflictului, n.r.). Armatele trebuie să se oprească pentru ca uciderile să înceteze. Chestia asta e cazul să se oprească, după care să ne-apucăm să construim o Rusie și o Ucraină mai bune”, a spus vicepreședintele Statelor Unite, JD Vance.
Nemulțumiri
Ucraina ar urma să primească „o garanție de securitate robustă”, dar în momentul de față neprecizată. Kievului i s-ar returna, de asemenea, o mică parte din regiunea Harkov, ocupată acum de Rusia.
Incluse mai sunt compensațiile și asistența pentru reconstrucție, deși proiectul de acord nu spune de unde vor proveni fondurile.
Agenția de știri Reuters scrie că unele dintre propunerile Washingtonului au fost considerate inacceptabile de țările europene și de Kiev.
Dincolo de statutul Crimeei, ocupată ilegal de forțele ruse, divergențe majore mai provoacă presiunile Rusiei în vederea ridicării sancțiunilor europene înainte ca negocierile să se încheie.
Moscova însăși ar putea fi nemulțumită din cauză că Washingtonul nu insistă asupra demilitarizării țării vecine.
Statele Unite nu se opun nici trimiterii unei forțe europene de menținere a păcii.
