01:05 Încăierarea „pro-europenilor”, episodul al treilea
09:36 Bogățiile Ucrainei iau drumul Americii
10:58 Scrisorile lui Simion, ilegale
12:04 Spitale cu garda jos
12:44 Indexul „Mici și Bere”
Numai Adrian Păunescu, înviat după 15 ani și prăvălit peste noi dintr-un cer în același timp ceaușist și habotnic, ar mai fi putut să completeze ediția „Cenaclului Flacăra” organizată aseară de Antena3 sub pretextul unei dezbateri prezidențiale.
De cântat nu s-a cântat, dar s-au rostit versuri și rugăciuni, s-a fluturat ostentativ un exemplar al Bibliei, iar Mircea Badea a spus glume.
Au lipsit și de această dată George Simion și Victor Ponta: primul, favorit în sondajele de opinie, a fost arareori menționat. Fostului premier, însă, odinioară nelipsit din studiourile Antenei 3, i s-au făcut în mod repetat reproșuri pentru absență.
În cursa pentru locul al doilea de la scrutinul de duminică, acei candidați care se recomandă ca „pro-europeni” au continuat să se sfâșie vreme de aproape patru ore.
Crin Antonescu, de pildă, l-a atacat pe Nicușor Dan pentru că a emis cu întârziere (chiar în cursul zilei de ieri) autorizația de construcție a unui spital privat de oncologie pentru copii.
Astăzi, primarul Bucureștiului a publicat o imagine a zonei în care ar urma să se ridice clinica respectivă. El susține că societatea SANADOR „a abuzat în modul în care a construit într-o zonă supraaglomerată a Bucureștiului, iar acum vrea să abuzeze și mai mult”.
Biblia electorală
Atacat (cu Biblie cu tot) aseară și de Elena Lasconi, Nicușor Dan a fost pus să jure că nu ar fi mințit în legătură cu activitățile politice comune ale celor doi.
El a spus că nu i-ar fi cerut președintei USR să se retragă din cursa electorală de anul trecut, în favoarea lui Nicolae Ciucă.
Elana Lasconi, pe de altă parte, a fost protagonista unuia dintre puținele momente cu adevărat interesante ale nopții trecute: a povestit că după primul tur al prezidențialelor din 2024, doi lideri ai coaliției de la putere i-ar fi cerut să numească o persoană anume la conducerea SRI, în cazul în care ar fi ajuns la Cotroceni.
Președinta USR a adăugat că a refuzat oferta.
Nici un comandant al serviciilor secrete nu a demisionat și nici nu a fost dat afară în urma celor întâmplate la prezidențialele de anul trecut.
Iar pentru prima oară după 1990, Serviciul Român de Informații nu mai are un comandant civil: Eduard Hellvig a demisionat la mijlocul lui 2023.
În anul alegerilor anulate și al ascensiunii fulminante extremiștilor de dreapta, fostul președinte Iohannis aprecia că SRI funcționează „impecabil”.
Scrisori ilegale
La spartul târgului – votul se dă duminică -, Biroul Electoral Central îi interzice lui George Simion să mai trimită epistole de campanie cu încălcarea legii și a Regulamentului European de Protecție a Datelor Personale.
Acum o săptămână, Știrile Zilei arătaseră cum milioane de scrisori personalizate au ajuns la grupuri-țintă de alegători, fără ca oamenii să-și fi dat consimțământul ori să fi avut vreodată legătură cu AUR.
Potrivit G4Media, peste un milion de plicuri ar fi ajuns la pensionari și aproape trei milioane – la alegători de la țară. În București, un senator și un deputat AUR au trimis mai multor preoți câte o scrisoare, un pomelnic și o sută de lei în plic.
Biroul Electoral a sesizat acum Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor – teoretic, AUR ar putea fi amendat.
Într-un interviu pentru HotNews, George Simion a declarat că ar avea datele personale pe care le-a folosit din Registrul Electoral.
El a confirmat că partidul a primit mai multe plângeri de la cetățeni la care au ajuns scrisori nesolicitate.
Bogățiile Ucrainei, spre SUA
Doi oameni au fost uciși și 15 răniți în Ucraina, într-un atac al forțelor ruse asupra unei zone rezidențiale și a unei școli din Odesa.
Explozii au mai fost și la Sumî, iar sirenele antiaeriene s-au auzit și la Kiev, Harkov, Dniepropetrovsk și Zaporojie.
Președinția ucraineană a reacționat cerând încă o dată o „încetare completă a focului”.
Noile atacuri ale Moscovei s-au produs în noaptea în care Statele Unite și Ucraina semnaseră la Washington un acord economic important: înțelegerea dă acces administrației Trump la cele mai prețioase resurse naturale ale țării vecine.
Un fond comun de investiții ar trebui să atragă sume considerabile pentru reconstrucție, după ce războiul va înceta.
Important: acordul nu pare să includă vreo garanție de securitate pentru Ucraina, așa cum ceruse Kievul în primele etape ale negocierii.
Exploatate vor fi nu doar mineralele rare – esențiale, de pildă, în producția telefoanelor inteligente – , ci și petrolul și gazele naturale din țara vecină.
Totuși, Ucraina păstrează (cel puțin pe hârtie) proprietatea și controlul asupra acestor resurse.
Sub conducerea lui Joe Biden, Statele Unite au acordat Ucrainei ajutoare de zeci de miliarde de dolari după invazia din februarie 2022.
