00:56 Simion și Nicușor, față în față
07:39 Bugetarii și „sistemul”
11:53 Ucraina: diferențe majore
15:49 Modelul Orbán
17:40 Manifestații pro-europene
21:21 Spioni maghiari în Ucraina?
22:11 Xi Jinping, lângă Putin
23:00 Cum gândește noul Papă
Miza o cunoaștem cu toții, lupta pare să se mai fi deschis un pic – în orice caz, dezbaterea prezidențială organizată ieri de EuroNews România a fost cea mai vie și mai directă astfel de discuție din România ultimului deceniu.
George Simion, liderul AUR, intră în turul al doilea de la înălțimea celor 20 de procente care-l despart de Nicușor Dan.
Primarul Bucureștiului – spre surprinderea unora – s-a arătat mai energic și mai combativ decât sugerează reputația sa.
Altmineri, ambii candidați au lăsat impresia că s-au adresat în primul rând grupurilor de electorat care i-au propulsat în finala prezidențială: locuitorii de la țară și din orașele mici, nemulțumiți din cauza slăbiciunii statului și furioși din cauza anulării alegerilor de anul trecut, în cazul liderului AUR.
Locuitorii marilor orașe, cu ceva dare de mână și cu mai multe șanse și posibilități decât ceilalți, dar la fel de nemulțumiți de starea în care se află statul român, în cazul primarului din București.
Umbra lui Georgescu
O bună parte din dezbatere s-a concentrat asupra pașilor de urmat după 18 mai: oricum se va numi viitorul președinte, el va avea de desemnat un nou prim-ministru și, e limpede, va încerca să impulsioneze formarea unei noi majorități guvernamentale.
Beneficiar, pe 4 mai, al voturilor strânse de Călin Georgescu anul trecut, George Simion a fost întrebat dacă, într-adevăr, îl va nominaliza pe acesta pentru funcția de prim-ministru în cazul în care ajunge la Cotroceni.
A evitat, inițial, să își reconfirme intenția, după care a spus că va face această nominalizare dacă și Călin Georgescu și-o dorește.
Fostul candidat e cercetat penal pentru mai multe presupuse infracțiuni. Cea mai gravă dintre ele: instigare la acțiuni anticonstituționale.
Relația Simion-Georgescu a fost una dintre temele recurente ale serii trecute.
Liderul AUR nu s-a delimitat clar de pozițiile pro-legionare ale fostului candidat la Cotroceni, alături de care s-a afișat – în duminca primului tur – chiar în secția de votare.
Bugetarii și „sistemul”
George Simion a repetat și cu această ocazie că vrea să provoace demiterea a 500.000 de bugetari: o temă de campanie alimentată de un discurs transpartinic care, de decenii întregi, pune dezechilibrele din finanțele publice pe seama angajaților de la stat.
Liderul AUR i-a numit „paraziți” pe acei salariați din companiile și instituțiile publice numiți în posturi de către partide.
Considerați amândoi politicieni anti-sistem, atât George Simion, cât și Nicușor Dan au încercat în mai multe rânduri să își asocieze contracandidatul sistemului partinic actual, care a eșuat în ultimele șase luni în a-și trimite candidatul în finala prezidențială.
Cât despre atribuțiile propriu-zise ale președintelui, dezbaterea de ieri a inclus doar în trecere explicații amănunțite despre intențiile celor doi în privința reformei serviciilor secrete sau în legătură cu numirile unor judecători la Curtea Constituțională – instituție aflată de o bună bucată de vreme în centrul celor mai aspre dispute publice.
Diferențe majore
În materie de politică externă, George Simion s-a arătat categoric în favoarea noii administrații americane, în timp ce Nicușor Dan a insistat asupra marilor proiecte europene.
Sprijinul față de Ucraina s-a dovedit unul dintre subiectele asupra cărora cei doi candidați au exprimat poziții fundamental diferite. George Simion a pus sub semnul întrebării viitoare contribuții românești în politicile continentale de ajutorare a țării vecine.
Nicușor Dan a insistat că securitatea întregii Europe depinde de o pace justă în Ucraina.
În fine, printre modelele de administrare a unei țări asumate explicit de către George Simion se numără cel maghiar – premier din 2010 încoace (și, pentru un alt mandat, între 1998 și 2002), Viktor Orbán a instituit un regim foarte autoritar.
El a slăbit constant independența justiției și a Băncii Centrale și a numit în larga majoritate a instituțiilor de stat fideli ai partidului FIDESZ, pe care îl conduce neîntrerupt de 22 de ani.
În această după-amiază, Viktor Orbán a scris pe o rețea de socializare că Budapesta nu va sprijini vreo formă de izolare politică a României și a liderilor săi viitori și a adăugat că „românii pot conta pe maghiari în lupta lor pentru creștinism și suveranitate”.
