00:57 Târzia plecare a lui Marcel Ciolacu
06:20 AUR: supărare la vârf. Și la bază
07:59 Contestație la CCR
10:50 Conexiunea Păun
12:17 Ambasada SUA, condusă interimar
13:14 Grabă mare la CSM
14:25 Gaza: mii de bebeluși în pericol
Arhitect al celor mai mari eșecuri electorale din istoria PSD, Marcel Ciolacu a ajuns – cu întârziere – la capăt de drum: el și-a oficializat astăzi demisia de la conducerea formațiunii.
De la Guvern plecase după turul întâi al alegerilor, în condițiile în care partidul nu a reușit (pentru a doua oară în mai puțin de șase luni) să susțină un candidat care să se califice în finala prezidențială.
PSD va fi condus interimar de Sorin Grindeanu, în așteptarea unui Congres care să desemneze viitoarea echipă de lideri. Partidul se schimbă, deci, bătând pasul pe loc – cu excepția lui Marcel Ciolacu, tot restul lumii rămâne deocamdată la vârf.
Cât despre negocierile privind viitoarea majoritate guvernamentală, Sorin Grindeanu a recunoscut că PSD trage mai degrabă înspre opoziție.
Viitorul cabinet va trebui să ia rapid măsuri de echilibrare a finanțelor publice – deficitul bugetar, de peste nouă procente, e cel mai mare din Uniunea Europeană, iar în lipsa unor intervenții România riscă declanșarea oficială a procedurii de suspendare a fondurilor europene.
Comisia Europeană așteaptă un plan concret până pe 4 iunie.
Cine este Grindeanu
În calitate de premier, liderul interimar al PSD a emis în 2017 celebra ordonanță de urgență 13.
Mai multe prevederi ale acelui document l-ar fi avantajat direct pe Liviu Dragnea. Președintele din acel moment al partidului era cercetat în mai multe dosare penale.
Ordonanța a provocat cele mai mari proteste de stradă din istoria de după 1989 a României.
Mai recent, după cum a arătat Recorder, ministrul transporturilor a beneficiat de servicii turistice plătite de firma Nordis. În toamna lui 2023, el a zburat la Londra în compania lui Vladimir Ciorbă, unul dintre acționarii firmei de construcții, și a Laurei Vicol – soția lui, fosta președintă PSD a comisiei juridice din Camera Deputaților.
Și totuși, Sorin Grindeanu promitea relativ recent că avea să demonstreze cu acte că nu a beneficiat de generozitatea Nordis.
Facturile respective nu sunt nici acum publice, iar liderul interimar al PSD și-a schimbat declarațiile inițiale în această privință: el susține că va prezenta chitanțele doar dacă „organele judiciare vor considera necesar”.
Contestație la CCR
Era de așteptat și iată că s-a și întâmplat: Curtea Constituțională a înregistrat o contestație privind turul al doilea al prezidențialelor, câștigat de Nicușor Dan.
CCR a anunțat că se va reuni mâine ca să analizeze o plângere, fără să intre în amănunte.
Instituția are de gînd să organizeze joi – în termenul prevăzut de lege – ședința de validare a alegerilor.
Între timp, o asociație din Alba cu numele „Centrul pentru Politici Locale” a anunțat că a început procedurile legale pentru anularea turului al doilea, invocând „fraude electorale grave”.
Menționate repetat de AUR și de George Simion în ultimele zile, presupusele fraude nu au fost susținute încă de vreo dovadă.
Asociația din Alba a inițiat în trecut mai multe demersuri în favoarea lui Călin Georgescu. Președintele organizației, Radu Ciubotea, a afirmat că el crede „în fiecare secundă în ideile lui Călin Georgescu”.
S-a răgzândit și AUR
Deși duminică a recunoscut victoria lui Nicușor Dan în alegeri, George Simion a anunțat în această seară că și AUR va contesta la Curtea Constituțională rezultatul alegerilor de duminică.
Din nou, fără a invoca vreo dovadă, el a acuzat presupuse fraude în Republica Moldova, unde Nicușor Dan a obținut 88% din voturile valabil exprimate.
Simion a recunoscut că sunt slabe șanse ca solicitarea să aibă succes, dar a adăugat că AUR le va pune la dispoziție celor interesați un model de contestație de trimis la CCR.
AUR, de asemenea, a anunțat că nu va lua parte la consultările de la Cotroceni privind formarea unei viitoare majorități guvernamentale.
Contestarea vehementă – și în lipsa oricăror argumente factuale – a corectitudinii alegerilor e un model brevetat de Donald Trump încă din 2016.
Această tactică a fost intens folosită de președintele în exercițiu al Statelor Unite după 2020, când a pierdut în fața lui Joe Biden.
