00:58 AUR, semnale directe către PSD
04:09 Moldova: legătura AUR-Șor
06:05 Noi critici din SUA la adresa României
08:10 Comenzi ieftine mai scumpe
10:13 Schimbări fiscale
13:12 Pregătiri pentru summitul Trump-Putin
15:04 Austeritate „originală” la Curtea de Conturi
15:44 Și călugării rămân fără asigurare medicală
16:31 Site-ul Panorama se închide
În așteptarea Congresului PSD de la toamnă, un aliat de conjunctură se ivește ca de nicăieri: AUR e dispus să guverneze împreună cu partidul condus acum, interimar, de Sorin Grindeanu.
Într-un interviu la Realitatea Plus, George Simion a afirmat că formațiunea sa va ajunge „inevitabil” la guvernare, ba chiar a supralicitat: premier ar urma să fie Călin Georgescu.
Simion a adăugat că AUR va depune o nouă moțiune de cenzură (care ar putea duce la căderea Guvernului actual) și că mizează deja pe voturile a doi deputați PSD.
Lupta anti-sistem proclamată dintotdeauna de AUR ar deveni astfel o luptă chiar din sânul sistemului.
Data Congresului la care PSD își va alege noua conducere nu e cunoscută încă, dar în cursa pentru președinție s-a înscris deja Titus Corlățean. Încă din 2018, fostul ministru de externe anticipase una dintre temele predilecte ale AUR, partid care nu exista la acea vreme. El a calificat referendumul constituțional pentru redefinirea căsătoriei drept „un gest necesar pentru sănătatea pe termen lung a societăţii”.
Mesaje asemănătoare a transmis public și fostul lider al PSD Marcel Ciolacu, iar un fost deputat al partidului (Radu Cristescu) afirmase în mai anul acesta că formațiunea ar trebui să adopte așa-numitul „suveranism”.
Pentru moment, oferta AUR a fost respinsă public de președintele PSD Timiș, Alfred Simonis.
În cursul acestei săptămâni, după o ședință a conducerii partidului, Sorin Grindeanu spunea că nu ar fi de așteptat schimbări ideologice în urma Congresului din această toamnă.
Fiscalitate schimbată
Taxă nouă pentru coletele din Asia: vizate ar fi cele livrate în România de platforme precum Temu și AliExpress.
Numărul acestora a sporit considerabil în ultimii ani, la peste 200.000 de colete pe zi, spune ministrul de finanțe, Alexandru Nazare.
Ar urma să fie taxate cu 25 de lei toate comenzile de sub 150 de euro, scutite în acest moment de taxe vamale.
De altfel, firmele românești sînt cele care au cerut taxarea cu cel puțin cinci euro a coletelor care vin din Asia, pe motiv că le provoacă pierderi de peste două miliarde de euro pe an.
Măsura ar urma să aducă în buget peste un miliard, afirmă Alexandru Nazare.
Din 2026 ar urma să fie impozitate diferit și companiile multinaționale. Vizate ar fi cele care, sub paravanul unor așa-zise „optimizări fiscale”, își mută profiturile în alte țări și evită să plătească taxe statului român.
Până una-alta, în condițiile în care inflația continuă să urce, trebuie să fim oricînd pregătiți de recesiune, spune ministrul Nazare.
Pînă la punerea în aplicare a acestor măsuri mai e însă cale lungă: partidele de la putere nu au căzut încă de acord asupra tăierilor de personal din sectorul public, a reformei pensiilor magistraților sau a programului Anghel Salighny – „cheia” prin care unii politicieni și-au asigurat susținerea în teritoriu.
Pregătiri
Pe măsură ce se apropie summitul Trump-Putin din Alaska începe să urce și temperatura: Volodimir Zelenski a ajuns astăzi în Berlin, unde a luat parte la o întâlnire online între liderii europeni și președintele Statelor Unite.
Încetarea focului în țara vecină ar fi un prim pas demn de luat în seamă, în opinia demnitarilor de pe continent: atât cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, cât și președintele Franței, Emmanuel Macron, au repetat că deciziile asupra viitorului Ucrainei nu pot să fie luate în absența Ucrainei.
Ei insistă, de asemenea, că un eventual acord mai amplu de pace poate fi convenit doar în urma unei întâlniri între toate părțile implicate. Ea ar putea să fie organizată, susține Macron, chiar în Europa, într-o țară neutră.
Potrivit lui Volodimir Zelenski, economia de război instituită de Putin dă semne de oboseală, iar Kremlinul „blufează” atunci când pretinde că sancțiuni suplimentare nu ar afecta Federația Rusă.
Ca se poate însă în mod realist aștepta de pe urma summitului programat vineri?
Chiar în această dimineață, ministerul de externe al Rusiei a repetat că poziția Moscovei nu s-a schimbat.
Condițiile puse de Vladimir Putin în iunie anul trecut includ demersuri de neacceptat pentru Kiev, precum retragerea trupelor și a instituțiilor guvernamentale din regiunile Luhansk, Donețk, Kherson și Zaporojie – arii vaste din ultimele trei rămân încă sub controlul Ucrainei, în ciuda ofensivei rusești.
De asemenea, Moscova vrea să se asigure că țara vecină nu va putea să adere la NATO: o idee respinsă din capul locului de numeroși ucraineni, care văd într-un eventual armistițiu nimic altceva decât pauza de dinaintea viitoarei invazii.
