Sub presiunea unui deficit bugetar uriaș, Guvernul recurge la măsuri de austeritate și încearcă să îndulcească tăierile promițându-le românilor că va acoperi gaura din buget și prin alte metode. Cele mai mari așteptări se îndreaptă către o instituție cheie a statului: Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), cea care ar trebui să combată evaziunea fiscală.

Dar poate această instituție să urmărească activitatea a peste un milion de companii? Politicienii ne asigură că ANAF s-a modernizat, că s-au cheltuit zeci de milioane de euro pe digitalizare și că fraudele pot fi identificate rapid. Realitatea din teren arată însă cu totul altceva.

Recorder a urmărit în ultimul an povestea unei companii de construcții care, conform cifrelor declarate la stat, pare să fie cea mai mare firmă fantomă din România. O firmă a cărei activitate mai mult decât dubioasă s-a desfășurat chiar sub ochii ANAF și a fost validată de instituție, deși fusese reclamată pentru escrocherii fiscale. În acest caz, radarul ANAF s-a dovedit incapabil să detecteze o fraudă uriașă, dezvăluind un sistem fiscal primitiv, care poate fi păcălit uneori cu mijloace dintre cele mai rudimentare.

Ce am descoperit puteți vedea în investigația video de mai jos: