00:56 Ministrul de finanțe, probleme la Fisc
04:23 Instituții paralizate
05:58 Abuzuri judecate după ani întregi
08:46 Tăierile din educație: economii minuscule
10:12 Noua ordine mondială: amenințări directe
12:20 Fugarii de lux, în pericol
13:09 Extremist condamnat
13:40 Plaje exploatate ilegal
Să nu vorbești de funie în casa spânzuratului. Și totuși, câteodată n-ai încotro: în plină luptă declarativă împotriva evaziunii și a deficitului, însuși ministrul de finanțe e acuzat că a ocolit regulile.
Alexandru Nazare e asociat în două firme inactive și cu datorii la stat, spune fostul eurodeputat Vlad Gheorghe.
Potrivit acestuia, companiile ar fi fost înființate tocmai pentru a evita plata taxelor de achiziție a unor bunuri imobiliare.
„Nu sînt șantajabil și nu am nimic de ascuns”, susține Alexandru Nazare într-un comunicat, potrivit căruia o serie de acțiuni recente ale Fiscului ar deranja „anumite zone de influență”, nemenționate.
Potrivit ministrului de finanțe, datoriile firmelor respective ar fi moștenite, iar ele ar fi fost declarate inactive dintr-o eroare a Fiscului.
O anchetă „foarte utilă”
De ce nu comite ANAF-ul astfel de greșeli în cazul contribuabililor obișnuiți Alexandru Nazare n-a reușit să explice.
A și reacționat anemic la dezvăluirile Recorder legate de cea mai mare firmă-fantomă din România: o investigație publicată ieri arată cum aceasta nu numai c-a trecut pe sub radarul Fiscului, dar a fost chiar validată de către instituție.
„O anchetă foarte utilă”, a scris Nazare pe Facebook, după care a adăugat că verificări privind o serie de firme care vând panouri fotovoltaice au început încă de anul trecut.
Totuși, vânzarea fictivă a unor panouri de către firma-fantomă descoperită de Recorder e cea mai mică dintre problemele semnalate în investigație.
Cu sediul declarat într-o toaletă publică, dar cu profituri mai mari decât cele strânse de Coca Cola sau Engie, compania respectivă nu a plătit vreodată impozit și nici nu a fost controlată.
Mai mult, se înființase prin preluarea frauduloasă a unui butic de vinuri, al cărui proprietar de drept a trimis plângeri repetate la Registrul Comerțului și la ANAF.
Noul președinte al Agenției de Administrare Fiscală, Adrian Nicușor Nica, a refuzat să dea detalii despre acest caz, invocând „secretul fiscal”.
Abuzuri judecate după ani de zile
La mai bine de trei ani de la o altă investigație Recorder, despre abuzurile sexuale asupra unor eleve de la un colegiu tehnic din orașul Codlea, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașov l-au trimis în judecată pe un fost profesor.
Bărbatul e acuzat că a avut relații cu mai multe minore cazate la internatul școlii. El va fi judecat pentru agresiune sexuală.
La data publicării anchetei Recorder (primăvara anului 2022), fostul profesor se afla într-o relație cu o elevă de 17 ani.
Una dintre victime a povestit că, pe când era în clasa a-IX-a, profesorul a atras-o într-o situație în care s-au aflat singuri în mașină, iar bărbatul i-a propus să aibă o relație sexuală.
Ruda unei alte victime vorbea despre o legătură amoroasă profesor-elevă care ar fi durat câteva luni și despre care știa toată școala.
Fugarii de lux, în pericol
Fugari celebri precum fostul primar al Bucureștiului Sorin Oprescu, afaceristul Dragoș Săvulescu sau fostul colonel SRI Daniel Dragomir ar putea fi până la urmă extrădați în România.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că instanțele naționale nu mai pot să refuze extrădarea fugarilor sub mandat european de arestare fără acordul statului care a emis condamnarea.
N-ar mai fi posibilă, deci, o situație precum cea în care se găsește o fostă șefă a DIICOT, Alina Bica: în cazul ei, justiția italiană a decis executarea pedepsei la domiciliu.
Mulți dintre așa-numiții „infractori de lux” au fost condamnați în lipsă.
Prinși în state precum Franța, Grecia sau Italia, ei au cerut să-și execute acolo pedepsele, invocând condițiile din închisorile românești.
„Noua ordine mondială”: amenințări directe
„Dacă apar trupe străine în Ucraina, pornim de la presupunerea că vor fi ținte legitime pentru distrugere”: iată termenii în care își închipuie Vladimir Putin pacea din țara vecină.
Aflat în Vladivostok, el a repetat o afirmație aparent bine intenționată pe care o făcuse recent: Kievului trebuie să i se ofere garanții de securitate după încetarea focului și un eventual armistițiu.
În interpretarea lui Putin, însă, „dacă se iau decizii care vor duce la o pace pe termen lung”, prezența trupelor străine în Ucraina nu ar mai avea sens.
Declarațiile sale vin la mai puțin de o zi de când președintele Franței, Emmanuel Macron, a afirmat că 26 de țări s-au angajat să ofere Ucrainei garanții de securitate, inclusiv o forță internațională terestră, maritimă și aeriană.
În săptămâna în care Putin s-a întîlnit, la Beijing, cu președintele Chinei, Xi Jinping, și cu cel al Coreei de Nord, Kim Jong Un, ca să proclame încă o dată „o nouă ordine mondială”, mesajul pare să fi ajuns chiar și la Donald Trump.
Acesta scrie pe rețeaua proprie de socializare că India și Rusia par să fi fost „pierdute” în favoarea Chinei.
„Să aibă împreună un viitor lung și prosper!”, adaugă el.
