AVERTISMENT: acest material conține descrieri de scene de abuz sexual și psihologic, care pot avea un impact emoțional profund.

• Opt femei adventiste au declarat pentru Recorder că Daniel Țecu (60 de ani), influent personaj în lumea adventistă din România și din diaspora spaniolă, le-a agresat sexual, le-a violat, le-a hărțuit sau le-a atins fără consimțământul lor. Una dintre ele a spus că a fost agresată când avea 11-12 ani. Faptele reclamate de femei se întind pe o perioadă lungă de timp, de la mijlocul anilor ‘90 până în 2023.

• Majoritatea femeilor abordate de Daniel Țecu provin din mediul adventist, unde presiunea pe „puritatea” și respectabilitatea femeii e uriașă. O femeie din acest mediu care este victima unei agresiuni sexuale este predispusă la tăcere, de teamă să nu fie marginalizată și stigmatizată. „El aici pescuiește într-un acvariu”, spune una dintre victime.

• „Pari o persoană interesantă și mă gândeam că ne-am putea cunoaște.”„Ai buze foarte frumoase, cred că săruți super.” „Până la urmă într-o zi te vei îndrăgosti de mine.” Daniel Țecu a trimis ani de zile astfel de mesaje unor fete cu 20-30 de ani mai tinere, majoritatea de confesiune adventistă.

• Autoritatea lui Daniel Țecu în lumea adventistă nu este una de natură religioasă, ci politică: de mulți ani intermediază vizite ale unor înalți politicieni români în comunitățile de adventiști din Spania. De asemenea, a fost candidat PMP la Senat în 2016 și agent consular în Uruguay (2018 – 2021), detașat la Ministerul Afacerilor Externe de la o firmă de detectivi. Recent, a organizat tabere pentru copiii din diaspora și un festival religios, finanțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) cu peste 800.000 de lei.

• Între 2023 și 2024, bisericile adventiste românești din Spania au primit aproximativ 3.300.000 lei de la DRP. „Eu, în ultima vreme, am făcut foarte multe proiecte și am ajutat foarte multe biserici să implementeze proiecte prin DRP”, spunea Daniel Țecu anul trecut.

• Deși au fost înștiințați de practicile lui Țecu, până în prezent, liderii bisericii adventiste nu au adoptat nicio poziție publică în legătură cu abuzurile reclamate de femei și nicio măsură față de persoana acuzată de comiterea acestora. Contactate de Recorder, conducerile bisericilor adventiste din România și Spania refuză să comenteze acuzațiile victimelor și susțin că nu au nicio legătură cu Daniel Țecu.

• Daniel Țecu a negat toate acuzațiile de abuz sexual: „Nu am făcut niciodată așa ceva. Este o campanie din partea unui individ care a mai dat în judecată și alte persoane pentru că i s-a părut că cineva se uită după soția lui.” A spus că și acest material jurnalistic este parte a campaniei. 

• Legat de mesajele trimise unor fete adventiste, Daniel Țecu a explicat că nu a știut ce vârste au și că era singur la acel moment: „Cred eu că există libertatea de a vorbi cu cine poți”.

Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a apărut în Statele Unite, la mijlocul secolului al XIX-lea, ca parte a mișcării neoprotestante. Primii misionari adventiști au ajuns în România în urmă cu mai bine de un secol, iar astăzi, Biserica Adventistă este unul dintre cele 19 culte recunoscute oficial de statul român. Numără aproximativ 66.000 de membri în țară, conform recensământului din 2021, la care se mai adaugă câteva mii de membri care locuiesc în afara granițelor. 

Comunitatea adventistă s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin strictețea regulilor pe care le impune membrilor săi. De la respectarea sâmbetei, la interzicerea alcoolului și tutunului, până la regula castității înainte de căsătorie, legile interne ale Bisericii Adventiste nu lasă loc de interpretări.

În poziționările publice, Biserica Adventistă apără valorile morale ale familiei și condamnă promiscuitatea, homosexualitatea, recăsătorirea după divorț (cu excepția situației când divorțul a avut loc în urma unui adulter), cât și abuzurile sexuale împotriva copiilor sau adulților vulnerabili. Toate sunt considerate păcate grave, care pot duce la excluderea din comunitate. La baza aplicării măsurilor disciplinare stau „protecția intereselor spirituale ale membrilor” și „păstrarea bunului nume al bisericii”, conform Manualului Bisericii. 

Un caz documentat de Recorder arată, însă, cum conducerile Bisericilor Adventiste din România și din Spania nu au luat nicio măsură față de un influent membru al lor, acuzat de mai multe femei de abuzuri sexuale petrecute de-a lungul a 30 de ani. În acest caz, „păstrarea bunului nume al bisericii” a însemnat o tăcere întinsă pe decenii.

De ce a tolerat Biserica Adventistă un om care i-a călcat în picioare cele mai importante reguli?

---

Noiembrie 2023. Gheorghe Cârciu, fost secretar de stat PSD al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni (DRP), actual europarlamentar, face o vizită la Biserica Adventistă Calatrava din Madrid, recent amenajată cu fonduri nerambursabile de la DRP, în valoare de aproximativ 866.000 lei (175.000 de euro). În cadrul vizitei se întâlnește cu reprezentanții comunității de români adventiști din Spania și se fotografiază cu ei. Ca dovadă a bunei colaborări, fotografia și comunicatul de presă sunt publicate pe site-ul instituției. 

În fotografie, în dreapta demnitarului din România, apare un bărbat grizonat, îmbrăcat la costum, cu un zâmbet larg. Numele lui e Daniel Țecu. Oficial, nu deține nicio funcție în cadrul bisericii adventiste. În privat însă, se laudă cum ajută bisericile să obțină finanțări de la DRP. Este adeseori prezent la evenimentele bisericilor adventiste românești din Spania, de unde face live-uri pe Facebook sau chiar vorbește în fața credincioșilor. 

Cu 11 zile înainte de vizita oficialilor români la biserica din Madrid, o secție de poliție din București înregistra o plângere penală care îl viza pe Daniel Țecu pentru fapte de viol și hărțuire.

Fost fotograf de nunți, detașat în MAE de la o firmă de detectivi particulari 

Daniel Țecu vine dintr-o familie adventistă din județul Teleorman. Ascensiunea lui în această comunitate religioasă a început în prima jumătate a anilor ‘90, când a fost tehnician la Radio Vocea Speranței, postul de radio al Bisericii Adventiste.

În aceeași perioadă, mai dirija un cor de tineret la o casă de rugăciune din București și se apropiase de Lucian Cristescu, un pastor foarte cunoscut în lumea adventistă.

La mijlocul anilor ‘90, Țecu s-a mutat în Spania, asemeni multor tineri adventiști. A muncit la început în construcții, apoi a făcut, timp de mai mulți ani, fotografii și filmări la nunți adventiste. Fosta lui soție își deschisese un magazin cu produse din România, iar apoi o cofetărie, ceea ce i-a făcut să devină cunoscuți printre românii aflați la muncă în Madrid. 

În perioada 2006-2007 a început să își valorifice popularitatea dobândită în comunitate și să-și contureze un portret de ONG-ist. A fondat două organizații care militau, teoretic, pentru drepturile românilor din diasporă. Ultima are titulatura de „Federația asociațiilor de români din Europa” (FADERE).

Prezentându-se drept reprezentant al românilor, a cultivat relații cu autoritățile din Spania. Între 2008 și 2009, a obținut în jur de 215.000 de euro de la autoritățile spaniole pentru diverse proiecte, conform datelor de la Comunitatea Madrid transmise la solicitarea Recorder. 

„Odată ce am fost prinși în programul spaniol, robinetul rămâne deschis, cu condiția ca proiectele să fie convingătoare”, spunea Țecu într-un interviu. Însă robinetul spaniol s-a închis destul de repede. 

În 2011 și 2012, autoritățile spaniole i-au cerut să restituie în jur de 73% din fonduri, pentru că nu a justificat cum a cheltuit banii publici. Autoritățile spaniole nu au reușit să își recupereze banii. 

În paralel, Țecu s-a apropiat de PDL, prin intermediul lui Dănuț Liga, fost parlamentar PDL, adventist și om de încredere al lui Traian Băsescu. În 2008, Liga și Țecu au organizat un congres pentru diasporă, despre care presa din România a scris la acel moment că a fost „înșfăcat de PDL”. „Comunitatea Madrid a finanțat congresul românilor și s-a trezit cu afișe portocalii”, scria Jurnalul Național.   

Prin aceste conexiuni politice, Țecu și-a consolidat influența în mediul bisericesc și a început să aducă politicieni români în comunitățile adventiste din Madrid. Prima astfel de vizită a fost făcută de către Traian Băsescu în 2008, în contextul congresului pentru diasporă. Cu această ocazie, Țecu i-a oferit fostului președinte distincția de „cel mai bun român”. 

Au urmat și alți politicieni: Eugen Tomac, Cristian Diaconescu, Sorin Cîmpeanu, Ecaterina Andronescu. Țecu și-a negat afilierea politică în repetate rânduri, însă în 2016, a candidat, fără succes, la Senat pe listele PMP, condus atunci de Traian Băsescu.

În 2018, Daniel Țecu a făcut un nou salt în carieră, ajungând în Ministerul Afacerilor Externe (MAE)  prin detașare de la firma SC Ideal Fit Intelligence, o firmă de detectivi particulari. Ordinul de detașare a fost semnat de ministrul de externe de atunci, Teodor Meleșcanu. Astfel, Țecu a fost trimis în misiune la Ambasada României în Uruguay cu gradul de „agent consular”. În 2020, detașările la stat din firme private au fost interzise, iar Daniel Țecu a fost rechemat din misiunea diplomatică în 2021.

Ideal Fit Intelligence, un SRL cu legături în serviciile secrete

În 2024, Ideal Fit Intelligence SRL avea un singur angajat, o cifră de afaceri de 4.7 milioane de lei și un profit de 2 milioane lei, potrivit Termene.ro. 

Este deținută de Cocor Sergiu-Ionuț și Cocor Andrei-Valentin. Acesta din urmă era polițist local la Poliția Locală a Sectorului 1 în 2024. Cei doi frați au mai fost asociați în Risc Guard Management, o firmă de securitate, acum în insolvență, „condusă exclusiv de ofițeri SRI în rezervă din noua generație”, potrivit descrierii de pe site-ul companiei.

Întrebat dacă Daniel Țecu a lucrat la firma lui, Sergiu Cocor a spus „Nu dau informații de genul acesta”, apoi a închis. Nu a mai răspuns la alte apeluri.

Întrebat cum a ajuns o persoană angajată la o firmă de detectivi să fie detașată în MAE, ministerul a răspuns că „selectarea persoanelor detașate nu s-a făcut în funcție de obiectul de activitate al firmelor de unde provin, ci în funcție de pregătirea acestora (studii, limbi străine cunoscute, experiență profesională etc.)”.

Daniel Țecu nu se remarca prin studii sau prin experiență profesională. La momentul detașării avea 53 de ani și, potrivit MAE, o vechime în muncă de aproximativ 10 ani. Cu un an în urmă, obținuse o diplomă de licență de la o universitate privată din Republica Moldova, după șase ani de studii, conform propriului CV. Și-a continuat studiile în timp ce era agent consular în Uruguay și a terminat mandatul cu trei diplome noi: o licență și două masterate la universități private din România și Republica Moldova. Anul acesta a primit titlul de doctor în management de la Universitatea  „Dunărea de Jos” din Galați. 

În ultimii ani s-a orientat politic spre PSD. „Păi vreau să merg pe PSD. Sunt singurii care rămân mereu la guvernare. M-am săturat să fac opoziție, să ajut dreapta. Și când ajung la guvernare, nu fac nimic”, scria el într-un mesaj din februarie 2023, obținut de Recorder.

În 2023, la invitația lui Daniel Țecu, Senatul i-a aprobat lui Titus Corlățean (PSD) o vizită în Spania, pentru a se întâlni cu reprezentanți ai diasporei, preoți și pastori. 

În același an, asociația lui Țecu începea să câștige fonduri nerambursabile de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, condus între 2022 și 2024 de către PSD-istul Gheorghe Cârciu.

Între 2023 și 2024, a primit de la DRP fonduri de aproximativ 829.000 lei (167.000 euro) pentru a organiza un festival religios și două tabere de muzică pentru copiii din diaspora, conform unui răspuns al DRP, trimis la solicitarea Recorder.

„Este posibil să fi insistat mai mult decât ar fi trebuit”

La una dintre taberele de muzică organizate de Țecu în campusul Facultății Adventiste din Sagunto, lângă Valencia, Adriana* și-a însoțit copilul. Era iulie 2023. 

Din a doua zi de tabără, Adriana a început să primească de la organizatorul taberei, Daniel Țecu, mesaje insistente în care o întreba unde este și cu cine, povestește femeia. Colega ei de cameră confirmă că mesajele o deranjau vizibil. 

La finalul taberei, Țecu a insistat ca Adriana să transporte cu mașina câțiva voluntari la gara din Valencia. După ce studenții au coborât, el a invocat un pretext pentru a se vedea din nou cu Adriana: „Le lăsase studenților o husă de haine și le-a cerut să o lase în mașina mea, pentru a o recupera de la mine”, se menționează în plângere. Atunci a avut loc un prim episod de agresiune sexuală, povestește aceasta. 

„S-a urcat, a închis ușa și a sărit direct pe mine”, spune femeia. Își amintește că a strâns-o violent de sâni, a atins-o în zona genitală pe deasupra pantalonilor, a sărutat-o pe gât, a ținut portiera ca să n-o lase să iasă. S-a oprit foarte greu, doar când l-a amenințat că îi va spune soțului ei, povestește Adriana. Cei doi se cunoșteau. 

La o lună după incident, Adriana l-a întrebat pe WhatsApp de ce a sărit pe ea și nu s-a oprit, deși îi spunea să o lase. „Pentru că mă atrăgeai mult. Altceva?”, a răspuns el. Mai târziu a admis: „Este posibil să fi insistat mai mult decât ar fi trebuit. De aceea ți-am cerut iertare mai sus. Altceva.” 

Adriana nu i-a spus soțului, de teamă că nu va fi crezută. „Eram paralizată de emoții, de frică în special”, povestește ea. 

După tabăra din Sagunto, Daniel Țecu a continuat să îi scrie. Pentru că insista obsesiv să se vadă cu ea, povestește aceasta, Adriana a acceptat să se întâlnească cu el la București, sperând să-l convingă să o lase în pace. 

„Mă gândeam că trebuie să îl determin să înceteze cu mesajele și cu apelurile, care îmi dădeau o stare de neliniște și de anxietate. Speram că discutând cu el, va înțelege și se va opri”, a menționat ea, ulterior, într-o plângere penală. 

Acolo a urmat un alt episod de violență sexuală, povestește femeia plângând. 

Adriana a depus ulterior plângeri penale în România și în Spania. Dosarele sunt încă în faza de urmărire penală.

Evaluarea psihologică făcută Adrianei la cererea Poliției din România precizează că rezultatele testelor psihologice indică „o probabilitate mare ca ea să fi fost victima unor acte de natură sexuală realizate prin constrângere, în modalitatea expusă din declarații”. 

Țecu a declarat autorităților că el și Adriana au avut o relație consensuală, timp de câteva luni. 

În discuția cu Recorder, Daniel Țecu neagă acuzațiile de violență sexuală din dosarul penal. „Nu a existat așa ceva”, spune el. „Este o campanie din partea unui individ care a mai dat în judecată și alte persoane pentru că i s-a părut că cineva se uită după soția lui”, adaugă el. 

Confruntat cu mesajele trimise de el, Țecu spune că e „posibil să mă fi atras, da” și recunoaște că e „posibil” să fi insistat. „Probabil după ce doamna a insistat foarte mult, au existat și momente în care am insistat și eu”, adaugă el. 

Spune că insistența lui a fost doar la nivel de vorbe, „probabil am vorbit mai mult decât ar fi trebuit”, dar că nu s-a întâmplat nimic sexual. „Eu vorbeam la figurat, nu m-am urcat pe nimeni, nu am sărit”, spune el. 

Pescarul în acvariu

În afară de Adriana, alte șapte femei au povestit în interviuri pentru Recorder că Daniel Țecu le-a agresat sexual, le-a hărțuit la locul de muncă sau le-a atins fără consimțământul lor. Faptele de abuz s-au petrecut, conform mărturiilor lor, între mijlocul anilor ‘90 și 2023. Relatările femeilor sunt întărite de documente sau de mesaje trimise de Daniel Țecu. 

Mărturiile descriu același tipar de acțiune: multe complimente urmate de pretexte pentru o întâlnire într-un loc retras. Ajuns singur cu femeia respectivă, închide ușa, asaltează persoana, o blochează sau îi ține mâinile la spate dacă se împotrivește, continuă să îi facă declarații, o atinge fără consimțământul ei, inclusiv în zone intime. Cedează greu, doar sub presiune. 

Confruntat cu acuzațiile de abuz sexual, Daniel Țecu spune că este o campanie organizată de o persoană și că femeile intervievate de Recorder mint. „Absolut că mint”. Întrebat de Recorder dacă a atins vreodată vreo femeie fără consimțământul ei, Țecu răspunde: „Nu”. 

În afara acuzațiilor de abuz sexual, numeroase femei au relatat în interviuri că au primit avansuri insistente din partea lui Daniel Țecu, în contexte religioase sau profesionale. Bărbatul trimitea mesaje, în mod sistematic, pe rețelele sociale, fetelor și femeilor din biserică, mai tinere cu 20-30 de ani.

Daniel Țecu a fost căsătorit de două ori. În 2007 a divorțat de femeia cu care are un copil. În 2022 s-a recăsătorit. La nunta lui au fost mai mulți pastori adventiști din diaspora română, dar și politicieni precum Eugen Tomac. A divorțat, recent, și de a doua soție, conform propriilor mărturii.

„Știu că a încercat la nevestele tuturor prietenilor, inclusiv la nevasta mea. Dacă era persoană de sex feminin și avea până în 40 de ani, încerca”, povestește Sorin Neacșu, fost pastor, vecin și prieten cu Daniel Țecu la începutul anilor 2000. Mai multe femei i-au relatat lui Neacșu că Daniel Țecu le urmărea până acasă, nu le lăsa în pace, le hărțuia. Neacșu adaugă că atunci credea că ce face Țecu e doar imoral, nu și ilegal, dar ulterior a aflat despre cazuri în care Țecu a folosit constrângerea. 

Insistența lui Daniel Țecu față de femei tinere este „un secret pe care toată lumea îl știe” în diaspora adventistă din Spania, povestește una dintre femeile contactate de el la finalul anilor 2000. 

Comportamentul lui era justificat de către pastori prin faptul că are o „boală” sau trecut cu vederea din cauza conexiunilor lui politice.

„Se știa de problemele lui Țecu, asta ne determina să îl ținem la distanță, să nu îi acordăm o funcție în comitetul bisericii. (…) Vedeam cum se comportă, ce face cu unele fete”, spune un bărbat care a fost pastor în Spania până în anii 2000. El a acceptat să vorbească doar sub protecția anonimatului și afirmă că nu l-a confruntat niciodată pe Țecu. „Nu am considerat necesar. Din prudență, nu din frică. Mi-am apărat pielea. Îl vedeam în stare de orice”, explică el. 

Majoritatea femeilor abordate de Daniel Țecu provin din mediul adventist, unde presiunea pe „puritatea” și respectabilitatea femeii e uriașă. Fetele trebuie să fie virgine la căsătorie, iar interacțiunea anterioară cu un bărbat, cât mai limitată. 

„Este foarte greu în mediul religios să spui «am fost violat». Pentru că victima e marginalizată în aceste comunități. E «leproasă»”, explică Mihaela Tudor, profesoară la Universitatea Paul-Valéry-Montpellier din Franța, specializată în relația dintre media, politică și religie în mediul neoprotestant. 

„El aici pescuiește într-un acvariu, pentru că noi suntem foarte naive. În alte zone, fetele sunt mult mai precaute”, spune o femeie pe care Țecu a încuiat-o într-o încăpere la radio, conform mărturiei ei, la mijlocul anilor ‘90.

Anii ‘90, București

Claudia avea 19 ani, era proaspăt căsătorită și voluntară la radioul bisericii adventiste, Vocea Speranței, unde răspundea la telefoane. Era mijlocul anilor ’90. Daniel Țecu, care era tehnician la același radio, o lăuda constant și „îi aprecia frumusețea”, povestește ea, dar vedea aceste gesturi ca venind „de la un frate”.

Într-o sâmbătă, a primit un telefon de la Daniel Țecu, care a întrebat-o dacă poate să meargă să ajute la radio, povestește femeia. Își amintește că la radio era doar Țecu și că, după ce a intrat, primul lucru pe care l-a făcut bărbatul a fost să încuie ușa și să-și bage cheia în buzunar. „M-am speriat îngrozitor, nu se mai întâmplase așa ceva”, spune Claudia. 

Povestește că a început să îi facă declarații și să se apropie de ea, iar ea încerca să-l oprească. Spune că a înghesuit-o lângă fereastră, a sărutat-o pe gât, a încercat să o sărute pe buze. „Am început să plâng, eram disperată. Am cerut ajutor de la Dumnezeu, cu voce tare”, rememorează ea. „Doamne, dacă tu nu mă scapi, trebuie să sar”. Era decisă să se arunce de la geam decât să suporte rușinea de a fi violată. Țecu s-a oprit abia când a realizat intenția ei, apoi a descuiat ușa, adaugă femeia.

Claudia își mai amintește că i-a povestit unui pastor, dar acesta nu a crezut-o: „I s-a părut că e o închipuire a mea”. Spune că reacția pastorului a fost mai dureroasă decât abuzul în sine. 

În aceeași perioadă, o altă angajată a radioului a trecut printr-un episod similar, conform mărturiei ei. Myry avea 24 de ani și provenea dintr-o familie adventistă. S-a angajat la radio tot la mijlocul anilor ‘90.

Spune că într-o zi Țecu i-a cerut să-i aducă niște materiale în studioul de înregistrări, iar după ce a intrat, el a încuiat ușa. Își amintește că i-a spus: „Uită-te bine la mine, nu te aude nimeni. Demonstrează-mi că ești fecioară”. Femeia povestește că tremura și îl implora să o lase să plece, în timp ce el o ținea cu forța, împingând-o de ușă și ridicând-o până când picioarele nu-i mai atingeau podeaua. Situația s-a întrerupt abia când un coleg a bătut la ușă și a cerut ca aceasta să nu mai fie încuiată, moment în care Țecu a deschis, povestește ea. 

Monica, pe atunci secretară la radio, spune că Daniel Țecu o aborda constant cu complimente insistente și gesturi intruzive, încălcându-i spațiul intim. Mărturisește că, deși încerca să îl respingă, el ignora limitele: „Era insistent, degeaba îi spuneam eu «lasă-mă»”. O privea insistent pentru a o intimida: „Îi plăcea să te facă să te pierzi în fața lui, te privea direct în ochi. Făcea asta țintit”, adaugă ea. Deși nu s-a ajuns la abuz fizic în cazul ei, spune că a fost o formă de hărțuire, doar că atunci nu avea vocabularul pentru a o numi astfel.

2007-2008, Madrid

Paula* era colegă cu fiica lui Daniel Țecu la o școală adventistă din Madrid. Cele două fete erau la vârsta preadolescenței. „Aveam 11-12 ani”, spune Paula. „Ne vedeam la școală, s-a format un grup de prieteni. Părinții noștri se cunoșteau de mulți ani.”

Paula își amintește că, în vara lui 2007 sau 2008, a ajuns în casa lui Daniel Țecu, la o „mică petrecere” cu fiica acestuia și alți copii. El era singurul adult, avea în jur de 42 de ani. Casa avea o piscină în curtea interioară. La un moment dat, Paula a mers să se schimbe în costum de baie.

Când a deschis ușa băii, l-a găsit pe Daniel Țecu acolo, își amintește ea. Povestește că a împins-o în baie, a închis ușa în urma ei, a imobilizat-o cu spatele la perete. I-a ținut mâinile, a sărutat-o pe gât și a atins-o pe sâni, pe fund, își amintește Paula. „Tot îmi zicea e ok, e ok, ești foarte frumoasă, îți stă foarte bine în costumul ăsta de baie, ești foarte interesantă, mereu mi-a plăcut de tine”, continuă Paula. Spune că a fost „în șoc”, „înghețată”, dar conștientă de tot ce se întâmpla. Șocul a durat foarte puțin, apoi și-a revenit, l-a împins și s-a întors la copii, povestește ea cu lacrimi în ochi. „Eram atât de dezgustată”.  

A păstrat secretul timp de aproape 15 ani. „Mi-era rușine. Mă gândeam că, dacă vorbesc, se rupe lanțul de prietenie. Mai bine tac și uit. Tac și uit. Dar nu prea am uitat”, spune aceasta. 

I-a povestit prima dată prietenului ei acum câțiva ani, apoi mamei ei. Între timp a părăsit biserica adventistă. După ce au aflat de abuzul fiicei lor, părinții Paulei s-au îndepărtat și ei de biserică. În martie anul acesta, au primit o scrisoare de la pastorul unei biserici românești din Madrid, care își exprima regretul și oferea sprijin familiei. „Vrem să știți că vă credem”, a scris pastorul.

Scrisoarea a fost „ca o ușoară ameliorare, dar nu e suficient”, spune mama Paulei. „Răul e prea mare ca o hârtie să amelioreze. Persoane de genul ăsta nu ar trebui să se apropie de copii, darămite să organizeze tabere de copii”, adaugă femeia. „Rămâi cu multă durere, repulsie”, mai spune ea. 

Daniel Țecu neagă acuzațiile. „Nu m-am apropiat de persoana asta niciodată mai mult de un metru, la distanță de un metru. Niciodată. Iar discuții personale între mine și ea, eu cred, n-a existat nici măcar o frază.”

2012, Coslada

Andreea* spune că Daniel Țecu a contactat-o pe Facebook să îi propună un loc de muncă, după ce o văzuse la biserica adventistă Emaus. Se întâmpla în 2012. Ea avea 20 de ani, ajunsese de curând în Spania și stătea în gazdă la o familie de români în Coslada, în apropiere de Madrid. Țecu avea 47 de ani. Își amintește că s-au întâlnit într-un parc, dar el nu a mai menționat jobul, ci i-a spus că vrea să se culce cu ea, într-un mod foarte vulgar, și i-a pus mâna pe picioare, moment în care Andreea l-a respins. 

„Foarte prost te simți când tu cauți un loc de muncă și ți se oferă (…) să te culci cu el”, adaugă femeia. A păstrat tăcerea mulți ani, până când i-a povestit despre episodul din parc surorii ei, Oana. Spre surpriza ei, aceasta i-a spus că Țecu o abordase și pe ea, tot pe Facebook.

Oana povestește că Daniel Țecu a sunat-o dezbrăcat de pe o plajă din Uruguay, unde era agent consular la acel moment, a invitat-o să facă sex în trei cu o „studentă virgină” când se întoarce în România, i-a povestit „experiențele lui cu soții de pastori, fete virgine, studente”. Mai ține minte că i-a spus că abordează doar femei adventiste și se ferește de femei din afara bisericii, pentru că e „mai safe în biserică”.  

2018, Madrid

Pe Lisa* a contactat-o prima dată când avea 16 ani, în 2012, după ce o văzuse la aceeași biserică adventistă din Madrid. A întrebat-o pe Facebook când s-a botezat. În bisericile adventiste botezul nu are loc imediat după naștere, ci la momentul ales de credincios. Îl știa de la un cor de copii, unde cântase și ea.

Nu au ținut legătura, dar câțiva ani mai târziu, în 2018, i-a oferit un job de traducătoare la o firmă, își amintește Lisa.

După ce i-a propus colaborarea, i-a spus că trebuie să îi prezinte proiectul la birou, iar biroul lui era acasă, povestește ea. „Având poziția de lider (în biserică, n.r.), nu mă gândeam că ar putea face ceva care să-mi afecteze siguranța personală”, explică femeia.

Spune că, la el acasă, Țecu i-a explicat inițial ce presupunea proiectul, apoi a început să o complimenteze și să o atingă fără consimțământul ei. „Complimente excesive și foarte sufocante, ce frumoasă ești, ce bine arăți, lasă-mă să te ating. În timp ce zicea lasă-mă să te ating, mă și atingea în zona pieptului, mă strângea în brațe. Nu aveam formă de apărare. M-a sărutat într-un moment de neatenție”, povestește ea. A încercat să plece, dar Țecu o trăgea înapoi spre canapea, o ținea de brațe și îi spunea să stea jos, își amintește Lisa.

 „Nu mă lăsa să plec din casă”, „era foarte insistent”, „considera că el ia deciziile pentru amândoi”, relatează ea. 

Ușa era încuiată pe dinăuntru, dar cu cheia în broască, își amintește ea. După multe proteste verbale, Țecu a lăsat-o să plece. Pe lângă rușine, a simțit atunci o neputință profundă. „Ulterior am asociat episodul cu atunci când ești în somn și simți că nu poți să respiri, nu te poți trezi. Sau ca și când alergi în somn. Ca un somn în care vreau să alerg și nu pot.”

2022, București

Dorina*, o femeie adventistă divorțată, din București, a fost abordată de Daniel Țecu în 2021, printr-un mesaj prietenos: „Să ai o primăvară frumoasă și plină de bucurii”. Deși îl știa din biserică, nu interacționaseră față în față. După câteva schimburi rare de mesaje, el i-a spus, un an mai târziu, că este în București și i-a propus să se întâlnească la o ceainărie.

Întâlnirea, petrecută în martie 2022, a avut loc într-un spațiu privat, nu într-un local public, cum crezuse ea. Dorina spune că s-a simțit în siguranță inițial, având în minte imaginea publică a lui Țecu ca un om implicat în cauze politice și umanitare. 

„Am crezut că o să avem o discuție normală, frumoasă. Efectiv a sărit pe mine. Își dorea ceva intim, fără a discuta, fără a fi o chestie consensuală”, spune ea. 

Își amintește că a prins-o cumva în colțul bucătăriei, i-a blocat mâinile și a început să o atingă în zone intime. „Faptul că eu l-am respins o dată nu a însemnat nimic pentru el. A mers în continuare, încercând să mă atingă în zone intime. A insistat și verbal, și fizic”, povestește femeia. „A cedat foarte greu”, spune Dorina. 

Experiența a afectat-o profund: „M-am simțit oribil, execrabil”.

Mesajele. „Ai un zâmbet care ar înebunii orice bărbat”

În paralel, Daniel Țecu a contactat multe fete și femei pe rețelele sociale, într-o manieră insistentă și aleatorie, mizând pe ideea că cineva va mușca momeala. Marea majoritate sunt de confesiune adventistă. 

„Îmi trimitea cereri de prietenie, pe care le ștergeam, le dădea iar, le ștergeam”, spune o femeie adventistă contactată de el. A aflat că a făcut asta cu multe dintre prietenele și rudele ei de sex feminin. „El are zeci de ferestre deschise cu bună, bună, ce faci, bună, ce faci, pe principiul cine pică, cine vorbește”.

Recorder a obținut sute de mesaje trimise de Țecu, între 2010 și 2024, către 13 fete și femei, pe rețele sociale. Cea mai tânără avea 14 ani la primul mesaj. El avea 45 de ani. O văzuse la o nuntă unde a făcut fotografii. Patru ani mai târziu, a contactat-o din nou, scriindu-i că e frumoasă, povestește fata. Spune că s-a simțit foarte incomod, l-a blocat și l-a șters de pe Facebook, și i-a povestit mamei ei.

Cu privire la mesajele trimise mai multor femei din biserică, Daniel Țecu spune: „Legat de o abordare, probabil că am abordat, cum ați spus dumneavoastră. Sunt de acord. În perioada în care eram singur”. 

Neagă că a contactat persoane minore pe Facebook. „Nu cred că am avut vreo conversație cu o minoră. Sau cel puțin, dacă am aflat că este minoră, nu am mai continuat discuția”, spune el. 

Mesajele trimise de el urmează același tipar. Toate conversațiile sunt inițiate de el, pe un ton personal, ca și cum ar cunoaște deja femeile: „ce rar intrii pe Facebook”,, „tu te faci din ce în ce mai frumoasă…”. Pornește de la teme neutre, de tipul „ce fotografii pline de flori ai”, dar trece rapid la complimente și comentarii intime, chiar sexuale, fără să existe un context anterior, adresându-se ca și cum ar fi într-o relație: „continui să îmi vorbești cu dvs? Mă întreb dacă ai începe să mă iubești, ai continua să îmi vorbești așa?”, „te sărut”, „ești în gândul meu”, „ai iubit?”, „ce frumoasă ești”.

După aceste comentarii, urmează invitații față în față, de multe ori la „un ceai”. Mesajele, trimise către tinere diferite, sunt foarte similare în conținut.

Fetele nu îi răspund la flirt. Se adresează deseori cu „dumneavoastră”, răspund la complimente cu „mulțumesc” și introduc în conversație comentarii despre fiica lui, facultate sau teme profesionale. Păstrează un ton politicos și încearcă să schimbe subiectul. 

Asta au făcut și două tinere de 19 și 20 de ani, pe care Țecu le-a abordat după un eveniment coral la sediul din Strasbourg al Parlamentului European, la care au participat liceeni și studenți adventiști din România. „Excursia la Strasbourg a fost realizată cu ajutorul lui Țecu”, a spus una dintre tinere. În decembrie 2011, când el avea 46 de ani, i-a scris fetei de 20 de ani, amică cu fiica lui: „Ești mult mai dulce în realitate decât în fotografii”, „Ai un zâmbet care ar înebunii orice bărbat.”

„Ce rar intri pe Facebook”, i-a scris apoi unei tinere de 19 ani, pe care o văzuse tot la evenimentul de la Strasbourg. „Sunteți sigur ca știți cu cine vorbiți? Că eu nu prea vă cunosc”, i-a răspuns aceasta.

„Probabil că nu am știut ce vârstă are și probabil că există aceste mesaje”, spune Daniel Țecu, confruntat cu respectivele conversații. „Eu fiind o persoană singură, cred că există libertatea de a vorbi cu cine poți”. 

Biserica a fost sesizată de mai multe ori 

„Biserica nu zice nimic. Biserica tace. De ce tace Biserica?”, se întreabă Lisa, pe care Țecu a contactat-o prima dată când era minoră. 

Atât conducerea bisericii din România, cât și conducerea bisericii din Spania au fost înștiințate, în repetate rânduri, despre comportamentul lui Daniel Țecu, arată mărturii și documente obținute de Recorder. 

În România, acuzațiile de abuz sexual au ieșit la suprafață chiar din anii ‘90,  după ce o angajată a radioului adventist s-a dus la Daniel Amarghioalei, directorul de atunci al postului, și i-a spus că își dă demisia. După multe ezitări, femeia i-a mărturisit care era motivul demisiei: Țecu o hărțuia, o atingea, îi punea mâna pe sâni, povestește fostul director. 

Acesta spune că a întrebat-o dacă făcea la fel și cu alte angajate, iar ea a confirmat. Apoi le-a chemat pe angajate, pe rând, și mai multe i-au spus plângând că și ele au fost hărțuite, pipăite, chemate în studio, cu ușa încuiată, rememorează bărbatul. L-a chemat apoi pe Daniel Țecu, i-a cerut să predea cheile și să nu mai vină la muncă, continuă el. 

Monica, fostă secretară la postul de radio adventist, își amintește episodul: „Ne-a chemat directorul pe rând și ne-a întrebat de Țecu. Atunci i-am spus directorului și eu. Ne-a certat de ce nu ne-am dus mai repede să îi spunem”. 

Amarghioalei spune că a fost chemat ulterior în fața Comitetului Uniunii, să dea explicații în legătură cu concedierea lui Țecu, iar Comitetul l-a apărat pe Țecu. Uniunea este organismul suprem de conducere al Bisericii Adventiste în România, echivalentul Patriarhiei în Biserica Ortodoxă. 

Amarghioalei și-a menținut însă decizia, precizează el, iar Țecu a plecat de la radio. 

Daniel Țecu respinge acuzațiile. Afirmă că nu a atins nicio femeie la radio și susține că nu își amintește dacă a făcut avansuri vreunei colege. 

„Nu am nicio amintire”

Adrian Bocăneanu, președinte al Uniunii în acea perioadă, spune că nu ține minte nimic legat de episodul relatat de către fostul director al radioului, nici despre acuzațiile la adresa lui Daniel Țecu, nici dacă existau zvonuri despre comportamentele nepotrivite ale acestuia. „Nu am nicio amintire”, repetă el de trei ori. 

„Eu nu rețin așa ceva. Niciodată nu s-au discutat în Comitetul Uniunii astfel de aspecte”, spune Adrian Câmpean, care era trezorier al Uniunii. 

Ion Buciuman, care a făcut parte din Comitetul Uniunii la acea vreme, fiind responsabil de tineret, spune că existau despre Daniel Țecu anumite „zvonuri că face avansuri”, că era „afemeiat” sau că hărțuia. La nivelul Comitetului, continuă el, „chestiunea era cunoscută, dar nu mi-aduc aminte cineva să se fi ocupat, să fi clarificat și dus la un rezultat”. 

De exemplu, își amintește că a auzit că Daniel Țecu a hărțuit-o pe una dintre femeile invitate la radio. „Daniel ar fi dus-o acasă cu mașina și pe drum i-ar fi făcut avansuri. Doamna respectivă s-a plâns cuiva”, „s-a plâns că a fost hărțuită”, precizează Buciuman. 

Pastorul Lucian Cristescu: „Nu am auzit nimic de genul hărțuirii sau promiscuității” 

Daniel Țecu era apropiat de pastorul Lucian Cristescu, au povestit mai multe persoane. Pentru o vreme, Cristescu a fost director interimar al radioului adventist. Membru și în Comitetul Uniunii, acesta îi era „un fel de mentor”, „protectorul cel mai înalt al lui Țecu”. 

În 2005, Țecu a organizat în România un turneu al pastorului american David Gates, pe care l-a dus în vizită la Comitetul Uniunii Române. Despre această întâlnire a scris în Curierul Adventist chiar pastorul Lucian Cristescu. 

În 2015, Daniel Țecu făcea un interviu cu Lucian Cristescu pentru un grup adventist de Facebook pe care îl administra, pe tema hirotonirii femeilor.  

În noiembrie 2023, Lucian Cristescu a fost invitat să țină două prezentări la Festivalul de Poezie și Muzică Religioasă organizat de Daniel Țecu la Madrid, finanțat cu fonduri nerambursabile de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, sub patronajul Ambasadei României. Despre eveniment a fost postat un comunicat de presă pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe.

Contactat de Recorder, Lucian Cristescu a spus, într-un mesaj pe Whatsapp, că „în ceea ce privește colaborarea cu domnul Daniel Țecu, tot ce vă pot spune este că ea se rezumă la perioada 1995-96, când am activat împreună la Radio Vocea Speranței, după care colaborarea a încetat cu totul”. 

A mai precizat, în alt mesaj, că termenul de „mentor” e „mult prea mult”. „Eu eram redactor, el era tehnicianul. Am avut o relație de bună colaborare, într-un raport de condescendență. La data aceea era căsătorit cu o soție iubitoare (…). Relația lor era pozitivă. Nu am auzit nimic de genul hărțuirii sau promiscuității. Odată cu plecarea lui de la Radio Vocea Speranței, s-a încheiat comunicarea cu el. Cu vreo 3-4 ani în urmă, l-am întâlnit la aniversarea zilei României la Madrid. Contactul cu el a fost mai mult decât superficial”, a spus Lucian Cristescu.

Conducerea Bisericii Adventiste, sesizată din nou în 2024

În iulie anul trecut, trei dintre studenții care au participat la tabăra organizată de Daniel Țecu în 2024, ca voluntari, au reclamat Universității Adventus, instituție de învățământ superior a Bisericii Adventiste din România, „comportamente nepotrivite față de unele fete voluntare din tabără” ale lui Daniel Țecu, respectiv ale lui Viorel Grecea, unul dintre colaboratorii lui, vechi prieten cu Țecu. 

Ca urmare a acestor reclamații, în septembrie anul trecut, rectorul universității, Laurențiu Moț, a trimis o scrisoare către forurile de conducere ale Bisericii Adventiste din Spania și din România, în care anunța că universitatea întrerupe orice colaborare cu FADERE, asociația lui Țecu.

Tot în septembrie 2024, Mihaela Tudor, profesoară la Universitatea Paul Valéry Montpellier din Franța, a adresat o interpelare președintelui Uniunii Adventiste din România, Aurel Neațu, în legătură cu Daniel Țecu. A trimis o interpelare și către Ted Wilson, care conduce Conferința Generală, forul suprem al Bisericii Adventiste. 

Demersul ei a fost determinat de apariția unor acuzații de abuz sexual care-l aveau în centru pe Daniel Țecu, publicate pe diferite forumuri adventiste, în urma taberei de muzică din Spania, din vara lui 2024.

 „Cunoșteam istoricul legat de abuzurile lui Daniel Țecu. După o documentare, am înțeles că și-a reluat o activitate mai veche”, precizează ea. 

Profesoara spune că a simțit nevoia să ia atitudine public tocmai pentru că „mediile religioase sunt semiînchise și nu se vorbește în public”. Ea provine, la rândul ei, dintr-un mediu neoprotestant.

La mai mult de un an distanță de la interpelare, Mihaela Tudor spune că nu a primit niciun răspuns oficial din partea conducerii Bisericii Adventiste din România, nici din partea lui Ted Wilson.

 „Problema nu este legată doar de abuzul sexual în sine, este mai complexă. Ar trebuie denunțate niște relații politice”, concluzionează ea. „Daniel Țecu nu este un simplu membru al bisericii adventiste. El este o persoană care are un parcurs politic destul de sulfuros”, precizează profesoara.  

„Daniel Țecu trăiește din aceste relații inerțiale politice. Asta îi conferă un statut de putere în fața membrilor simpli”, mai spune Tudor.  

Cazul de pedofilie dezvăluit în 2009. Victimele, „spălate pe creier”

În 2008, MargiAnne Isaia, psihoterapeută română din SUA, de confesiune adventistă, ea însăși supraviețuitoare a abuzului, a început să scrie pe un blog despre propria experiență. La scurt timp, a primit zeci de mesaje de la femei care i-au mărturisit că fuseseră abuzate sexual în copilărie de un membru foarte cunoscut al Biserici Adventiste de Ziua a Șaptea, Vasile Fereșteanu.

După publicarea acestor mărturii, Isaia a fost asaltată de mesaje de la pastori și membri ai comunității religioase, care o acuzau că „face biserica de rușine”.

Un cunoscut medic adventist i-a trimis chiar o scrisoare publică, acuzând-o că promovează feminismul, că subminează încrederea în Biserică și că victimele își imaginează abuzurile. El susținea că societatea trăiește o „psihoză a abuzului sexual infantil” și că multe presupuse victime ar fi „spălate pe creier”.

În multe medii religioase, „păstrarea secretului este impusă, se trece peste probleme de siguranță a persoanei”, pentru a proteja imaginea bisericii, spune MargiAnne Isaia. Abuzul spiritual se suprapune cu cel sexual. 

Pastor: „Domniță dragă, deja le considerați victime?”

Uniunea Spaniolă Adventistă a fost sesizată de „comportamente nepotrivite” ale lui Daniel Țecu printr-o scrisoare oficială trimisă de Universitatea Adventus în septembrie 2024. 

O lună mai târziu, în octombrie 2024, trei femei au povestit experiențele lor de abuz în fața comitetului Bisericii Maranatha din Madrid, unde Daniel Țecu era membru. Comitetul s-a ținut pe Zoom, persoanele aflându-se în țări diferite. Pastorul care a condus comitetul se numește Daniel Brîndușe. 

La comitet au fost prezenți și părinții Paulei, fata care a povestit că a fost agresată sexual când avea 11-12 ani. „Este decizia dumneavoastră de a evita ca în viitor să se întâmple și altor fetițe ceea ce i s-a întâmplat fiicei noastre”, a spus mama ei plângând. 

„Nu vreau să cred că reprezentanții Bisericii Adventiste încearcă într-o formă sau alta să apere o situație de genul acesta că atunci trezește leul din mine”, a precizat tatăl Paulei, și el în lacrimi. 

La peste un an distanță, cele trei femei nu au primit niciun răspuns despre rezultatul comitetului, ceea ce contravine regulilor interne ale bisericii. 

Manualul bisericii adventiste prevede „promptitudine” în procesul disciplinării: „Este datoria bisericii să poarte de grijă ca procesul disciplinării să se desfășoare într-un timp rezonabil și apoi să comunice deciziile ei cu bunătate și promptitudine”.

Într-o discuție cu Recorder, pastorul Daniel Brîndușe a spus că „investigațiile” nu au mai continuat, pentru că „victimele nu au mai apărut”, adică au refuzat să participe la o întâlnire față în față cu Daniel Țecu. Nu a dorit să explice de ce era necesară o astfel de confruntare. 

A mai precizat că a trimis concluziile comitetului către șefii lui de la Uniunea Spaniolă. A refuzat să spună dacă a informat victimele. Nu a dorit să ofere alte informații, argumentând că sunt „date personale” și că nu are nicio datorie să răspundă.  

Întrebat apoi dacă față de victime are vreo datorie, pastorul a răspuns: „Domniță dragă, deja le considerați victime? Deocamdată sunt presupuse victime. Și presupus agresor. Haideți să vorbim în termeni legali”. 

„Vreo 275.000 euro pe care eu i-am ajutat să îi ia o biserică”

Daniel Țecu spunea, într-o conversație privată de anul trecut obținută de Recorder, că a ajutat biserici adventiste românești din Spania să obțină finanțări de la DRP.

„Eu, în ultima vreme, am făcut foarte multe proiecte și am ajutat foarte multe biserici să implementeze proiecte prin DRP”, spunea Daniel Țecu anul trecut. „Ultimul proiect, vreo 275.000 euro, pe care eu i-am ajutat să îi ia o biserică.” 

Mai menționează că, la finalul proiectului, pastorul l-a sunat ca să îi ofere un „cadou substanțial” pentru că a muncit „foarte mult” și merită, dar el i-a spus că nu vrea „niciun euro și niciun cadou”. În schimb, spune el, a acceptat să meargă la un prânz cu comitetul și cu „cineva de la Uniune”. 

În discuția cu Recorder, Daniel Țecu neagă că ar fi intermediat atragerea de fonduri publice. Spune că doar le-a oferit bisericilor niște informații publice: „I-am informat care sunt proiectele și ce au de făcut”, explică el. „Le-am spus cum să facă, le-am dat ghidul de la DRP care era public, care este perioada de aplicare.” Neagă că pastorul a vrut să îi ofere un „cadou substanțial”, spune că doar l-a invitat la o pizza. 

Ultima mare finanțare obținută de Biserica Adventistă Spaniolă de la DRP în 2024 a fost suma de 1.500.000 de lei (aproximativ 300.000 euro) pentru „Achiziție, amenajare și dotare biserică românească” în Coslada, Spania. Banii urmau să ajungă la biserica condusă de către Daniel Brîndușe, pastor la biserica unde a fost Daniel Țecu membru până de curând.

„Acest proiect va aduce beneficii în special comunităților Betania și Maranata din Coslada, conduse de pastorul Daniel Brîndușe, care se vor muta în noul sediu”, se precizează într-un articol din Revista Adventista Espana. Articolul e scris de pastorul Sergiu Gavril, foarte apropiat de Daniel Țecu. 

Între 2023 și 2024, bisericile adventiste românești din Spania – care țin administrativ de Uniunea Spaniolă – au primit aproximativ 3.300.000 lei (664.000 de euro) de la DRP, conform unui răspuns DRP trimis la solicitarea Recorder. 

Banii au fost dați pentru amenajarea a două biserici în Madrid și Coslada, respectiv pentru dotarea unor școli pentru copii în cadrul mai multor biserici din Spania. 

Toate cererile de finanțare către DRP au fost trimise de către Uniunea Bisericilor Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din Spania prin Biserica Adventistă Română de Ziua a Șaptea – Calatrava Madrid, condusă la acel moment de pastorul Sergiu Gavril.

Pastorul Gavril este cel care i-a întâmpinat pe toți politicienii români aduși de Țecu, de la Traian Băsescu în 2008, la Cristian Diaconescu în 2016, Sorin Cîmpeanu în 2017, la Gheorghe Cârciu în 2023. 

„Ni s-a spus că sunt oameni care ne pot ajuta, printre aceia era și Daniel Țecu. Ne pot ajuta pe partea politică. A spus-o Sergiu Gavril la mai multe persoane”, precizează pentru Recorder un om cu o funcție importantă de la biserica unde Sergiu Gavril este acum pastor.

De altfel, în 2023 și 2024, Uniunea Bisericilor Creștine Adventiste de Ziua a Șaptea din Spania prin Biserica Adventistă Română de Ziua a Șaptea – Calatrava Madrid a fost pe locul 1 în topul organizațiilor din Spania care au primit fonduri de la DRP, cu 3,3 milioane lei, arată datele colectate în proiectul de cercetare The Diaspora Initiative (TDI). 

Pastorul Sergiu Gavril nu a dorit să discute cu Recorder. „Bună ziua! În legătură cu această temă, am înțeles că instituția pentru care lucrez a transmis deja un răspuns oficial către dvs. Îl susțin pe deplin și nu am alte completări de făcut. Vă doresc mult succes în activitate și toate cele bune”, a scris pastorul. 

Într-un răspuns oficial pentru Recorder, Uniunea Spaniolă s-a delimitat complet de Daniel Țecu. A spus că a fost membru timp de doi ani, dar că nu mai este membru în prezent, și a negat orice legătură instituțională cu Daniel Țecu. Nu a precizat de când nu mai e membru, nici cum a încetat această calitate. 

Țecu „nu menține niciun fel de legătură oficială, organizatorică sau de reprezentare cu Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din Spania. Orice acțiune, declarație sau decizie pe care ar fi putut-o întreprinde a fost făcută strict în nume personal și nu reflectă directive sau reprezentare instituțională a organizației noastre”. 

Legat de obținerea fondurilor publice de la DRP,  Uniunea Spaniolă a mai precizat că „Relația cu autoritățile române s-a desfășurat în mod direct și fără intermediari”. 

Însă Biserica Adventistă Spaniolă a fost parteneră în cel puțin trei dintre proiectele organizate de Daniel Țecu cu bani de la DRP, conform unui răspuns al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni. 

Șeful Uniunii Spaniole, Óscar López Teulé, a refuzat să poarte o discuție telefonică. 

Biserica Adventistă din România se preface că nu îl cunoaște pe Țecu

Daniel Țecu susține că nu mai este membru al vreunei biserici adventiste „de vreo două luni”, pentru că a depus o scrisoare de retragere, ca urmare a divorțului de a doua soție. În încercarea de a se delimita de el, Uniunea Adventistă din România spune că nu deține nicio referință despre Țecu în evidențele sale actuale. Într-un răspuns pentru Recorder, Biserica Adventistă susține că a digitalizat registrul membrilor în anul 2009, fără a salva listele fizice care au existat până la acel moment.

„În acest moment putem preciza clar că nu regăsim numele domnului Daniel Țecu în registrul electronic, ceea ce înseamnă că anterior anului 2009, acesta a părăsit țara și nu a mai activat într-o Biserică Adventistă locală din România.”

Cu toate acestea, Daniel Țecu a obținut în 2019 o scrisoare de la o biserică locală din România, care confirma că este membru al acesteia. Pe baza acestei scrisori, s-a transferat la o biserică adventistă din Uruguay, iar ulterior s-a transferat la o biserică din Madrid. 

Legat de interpelarea Mihaelei Tudor, Uniunea Română precizează că „având în vedere că domnul Daniel Țecu era, la acea dată, membru al unei biserici adventiste din Spania, pastorul Aurel Neațu (n.r.- liderul adventiștilor din România) nu are autoritatea de a interveni direct sau de a formula un răspuns oficial într-o situație care vizează un membru aflat în afara jurisdicției sale.” 

În răspunsul pentru Recorder, Biserica Adventistă Română a spus că „își reafirmă angajamentul de a crea un spațiu sigur, transparent și protejat pentru toți cei care fac parte din comunitățile sale”.

Șeful Uniunii Române, pastorul Aurel Neațu, nu a răspuns apelurilor Recorder. 

---

*În acest material, numele unor femei care au relatat că au fost hărțuite sau agresate de Daniel Țecu au fost schimbate pentru protejarea identității lor.

>> După publicarea articolului, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România a postat pe pagina sa oficială acest drept la replică.

---

ILUSTRAȚII: Roma Gavrilă

EDITARE VIDEO: Teodora Preda

IMAGINE: George Vulpe, David Muntean