01:14 Reguli mai stricte pentru păcănele
03:11 Reforma administrației, adoptată
06:52 Nimic nu se pierde, șefii circulă
08:22 Concurs pentru DIICOT
14:06 Ucraina: bazele reconstrucției
15:32 Supărarea judecătorilor
16:30 Numire cu cântec
17:22 Viktor Orbán, în pericol
Una dintre cele mai acute probleme sociale ale prezentului – dependența de jocuri de noroc – pare că începe să-și găsească o rezolvare cât de cât în ton cu vremurile.
Pachetul de măsuri administrative și de austeritate adoptat ieri de Guvern le impune proprietarilor de cazinouri să obțină, pe lângă licența națională, și o autorizație de funcționare din partea oficialităților locale.
Cu alte cuvinte, Primăriile vor putea să interzică activitatea sălilor de joc în interiorul localităților.
Primarul Slatinei, Mario De Mezzo, s-a grăbit să anunțe că va propune în următoarea ședință a Consililui Local ca toate sălile să fie scoase din oraș. El a spus că își asumă riscul de a pierde banii din taxele plătite de firmele de profil.
Primarul Buzăului, Constantin Toma, promite și el o analiză asupra situației, deși pare să-și fi format deja o părere: „Jocurile de noroc sunt un drog și ar trebui desființate”, a declarat el.
Attila Korodi, primarul din Miercurea Ciuc, organizează, la rândul său, o dezbatere publică pe această temă și califică drept „foarte bună” regula instituită ieri prin ordonanță de urgență.
În același timp, Senatul a aprobat două legi privind jocurile de noroc: una interzice accesul în săli al tinerilor sub 21 de ani, cealaltă nu le mai permite „influencerilor” să facă publicitate pentru industria pariurilor și interzice reclamele online la păcănele între orele 6:00 și 24:00.
Ultimul cuvânt în privința acestor legi îl va avea Camera Deputaților.
Consiliul Audiovizualului le-a interzis deja vedetelor să mai apară în reclame la pariuri și la alte jocuri de noroc la televizor, la radio sau online.
„Ilie Sărăcie” versus restul lumii
Cât despre reforma administrației, ea s-a adoptat cu sindicatele polițiștilor în fața Guvernului și i-a scos astăzi în stradă, la Cotroceni, pe profesori.
Câteva sute dintre ei au protestat în fața Președinției față de măsurile de austeritate: li s-au alăturat mai mulți studenți, care contestă una dintre primele decizii de acest fel ale cabinetului – tăierea burselor și a transportului gratuit.
Sindicatele din educație îi cer lui Nicușor Dan să intervină, în calitate de mediator, pentru abrogarea unor măsuri precum creşterea numărului de elevi la clasă și majorarea normei didactice.
În septembrie, președintele s-a angajat să analizeze împreună cu profesorii, până la sfîrșitul lui 2025, efectele austerității în învățământ.
Discuția promisă nu a mai avut loc.
Potrivit inițiativelor adoptate ieri, numărul de posturi din ministere și din instituțiile locale se reduce cu circa 45.000 în acest an.
Cabinetul speră ca obligația de a tăia cu o zecime cheltuielile cu personalul să ducă la economii bugetare de peste 1.500.000.000 de lei.
Întrebat despre protestul polițiștilor din fața Palatului Victoria, premierul a răspuns că este nevoie ca Guvernul să majoreze vârsta de pensionare în cazul tuturor angajaților de la stat care acum se pot pensiona anticipat.
Nici nu se încheiase bine conferința de presă de la Guvern, că primarul Galațiului a și explicat cum pot să fie fentate noile reguli: potrivit lui Ionuț Pucheanu, primăriile pot să înființeze societăți comerciale în subordinea Consiliilor Locale și să-i mute acolo pe oamenii care ar trebui dați afară.
Circuitul bugetarilor de lux în natură
Dacă tot a venit vorba de circuitul bugetarilor în natură – al unora dintre bugetari -, există o categorie de „eterni” în funcțiile publice cu o abilitate înnăscută de a cădea mereu în picioare.
Publicația „Buletin de București” a descoperit un caz proaspăt – pe cel al fostului director al companiei Electrocentrale București, care și-a pierdut funcția în urma unei interdicții impuse de procurorii DNA.
Claudiu Crețu a revenit pe cai mari – a fost numit responsabil cu asigurarea calității pentru activitatea de management integrat. Două dintre atribuțiile acestui serviciu sunt să identifice și să gestioneze riscurile – evident, cu excepția celor de corupție.
Claudiu Crețu și un alt șef din cadrul ELCEN au fost plasați sub control judiciar anul trecut, sub acuzațiile de luare de mită și de complicitate la această infracțiune.
Fostul director ar fi primit prin intermediul subalternului o șpagă de 40.000 de euro pentru a urgenta plățile către două firme.
Ar fi cerut, de asemenea, 1.500.000 de euro pentru a înlesni achiziția de către ELCEN a unui teren aflat lîngă CET Sud.
Claudiu Crețu a confirmat pentru „Buletin de București” că postul i-a fost repartizat de conducerea ELCEN în urma unei solicitări și că și-a început ieri activitatea în noua funcție.
A adăugat că nu înțelege „care e știrea”.
Anul trecut, el a încasat un salariu lunar de 40.000 de lei – echivalentul a aproape 8.000 de euro.
Ucraina: bazele reconstrucției
Negociatori din partea Ucrainei se întâlnesc mîine cu oficialități americane pentru a discuta despre reconstrucția postbelică a țării vecine.
E prima întâlnire bilaterală, după mai multe discuții în formatul Ucraina-Rusia-Statele Unite, organizate în Abu Dhabi și la Geneva.
Până acum, toate s-au împotmolit în pretențiile maximaliste ale Rusiei. Moscova caută să obțină prin negocieri ceea ce nu a putut obține după patru ani de război: întreaga regiune estică Donbas, demilitarizarea Ucrainei și garanții că aceasta nu va putea să adere la NATO.
De cealaltă parte, Kievul continuă să respingă (cel puțin deocamdată) noi cedări teritoriale.
Azi-noapte, în discursul anual despre starea națiunii, președintele Statelor Unite, Donald Trump, s-a referit doar în treacăt la războiul din Ucraina.
A spus că „face eforturi” pentru a-i pune capăt și a repetat că el nici măcar n-ar fi pornit dacă era președinte în februarie 2022: e una dintre numeroasele sale afirmații imposibil de probat, dar parte a unei strategii mai largi de negare a rezultatului alegerilor pe care le-a pierdut în fața lui Joe Biden.
Mai mulți membri ai Congresului Statelor Unite, din ambele partide, purtau insigne cu steagul Ucrainei.
