00:55 Justiția, la loc comanda
05:35 Un război tot mai complicat
09:13 Școală bombardată
11:08 Sistemul de protecție: abuzuri repetate
13:12 Nou șef la ministerul Educației
14:01 Condamnări după o anchetă Recorder
14:56 „Miercurea Alarmelor” se amână
Propunerile ministerului justiției pentru conducerea marilor parchete arată că sistemul judiciar continuă să funcționeze după principiul „business as usual”.
Foști șefi care și-au arătat măsura talentului, Alex Florența și Marius Voineag, se pun la adăpost în alte parchete, în funcții de adjuncți, în vreme ce personaje care nu s-au remarcat sau al căror trecut profesional e chestionabil sunt acum în cărți pentru a conduce instituțiile-cheie din justiție.
Ministrul Radu Marinescu a propus-o pentru funcția de procuror general pe Cristina Chiriac, fostă șefă a DNA Iași: bilanțul de anul trecut al acestei instituții e printre cele mai slabe din țară.
Procurorii anticorupție din Iași au trimis în judecată un paznic și doi administratori fără funcții notabile.
Site-ul G4Media notează că aceeași Cristina Chiriac apare chiar astăzi într-un raport european privind atacurile la libertatea presei.
În 2023, sub conducerea ei, DNA Iași a pus sub supraveghere doi jurnaliști care documentau sub acoperire tranzitul de cereale din Ucraina.
Victor Ilie și Luiza Vasiliu au fost filați și interceptați timp de două luni, iar supravegherea a dus la devoalarea a două surse care solicitaseră anonimatul.
Bomboana de pe CV-ul Cristinei Chiriac: ar fi ținut la sertar înregistrări care dovedeau abuzurile sexuale comise de Cornel Onilă, fostul episcop ortodox al Hușilor.
Nici propunerile pentru șefia DNA și DIICOT nu sunt mai puțin cotroversate.
Viorel Cerbu este actualul adjunct al lui Marius Voineag. Iar la DIICOT, pe lîngă Alex Florența, al doilea adjunct ar urma să fie Gill-Julien Grigore-Iacobici.
Soția acestuia a fost trimisă în judecată de DNA în 2011, sub acuzația de fraudă cu fonduri europene, și condamnată definitiv, cu suspendare.
Critic, anul trecut, la adresa parchetelor conduse de Alex Florența și Marius Voineag, președintele Nicușor Dan ar putea să accepte din prima aceste propuneri.
Jurnalistului Liviu Avram spune, la Știrile Zilei, că un astfel de gest ar fi un indiciu puternic al unui „pact cu sistemul”, după modelul Iohannis.
Nicușor Dan, de altfel, a recunoscut public că negociază „la pachet” numirile din sistemul judiciar și pe cele de la vârful serviciilor secrete.
Abuzuri repetate
Abuzurile din sistemul de protecție a copiilor par, din nefericire, să se dovedească regula, nu excepția.
Un documentar publicat în septembrie de Recorder arăta cum un educator de la Protecția Copilului Teleorman, Florian Lincan, a violat și a agresat sexual minori timp de mai mulți ani: nu este singurul angajat din județ care a abuzat de copii.
Unul a lucrat până de curând, tot ca educator, iar un altul este acum polițist local.
Nouă fete aflate în grija statului au povestit că au fost victimele celor doi din 2012 încoace, vreme de paisprezece ani.
Poliția din Alexandria nu a înregistrat plângerea penală a unei fete împotriva educatorului ei și a clasat cazul.
După ce dosarul a intrat în atenția presei, iar o altă minoră a reclamat comportamentul aceluiași angajat, trei ani mai târziu, Poliția s-a răzgîndit. Educatorul acuzat, Costinel Stoian, a respins acuzațiile și a susținut că minorele le-ar fi inventat.
Un alt educator de la Protecția Copilului Teleorman, Marian Mîrzoi, care a fost și consilier local din partea PSD, este acuzat de cel puțin șase minore dintr-un centru din Roșiori de abuzuri sexuale și de trafic de persoane.
Dosarul său a fost clasat în 2016, iar Mîrzoi lucrează acum ca polițist local.
Potrivit datelor strânse de Recorder, aproape toate Direcțiile pentru Protecția Copilului au fost vizate de reclamații privind abuzuri sexuale comise de angajați.
Cele mai multe dosare au fost clasate.
Un război tot mai complicat
Statele Unite au ordonat azi personalului guvernamental care nu se ocupă de situații de urgență să părăsească mai multe țări din Orientul Mijlociu: Qatarul, Kuweitul, Bahreinul, Irakul și Iordania.
Ambasada din Arabia Saudită avertizase, de asemenea, la ora publicării acestui articol, că un atac iranian cu drone asupra consulatului din Dhahran era „iminent”.
Aflat pe coasta estică a Arabiei Saudite, orașul este un important centru al industriei petroliere: acolo se află sediul central al companiei naționale saudite de profil.
De sâmbătă încoace, de când Statele Unite și Israelul l-au lichidat pe liderul suprem al Iranului, Ali Khamenei, aproape 800 de persoane au fost ucise, a anunțat Crucea Roșie.
Mai mulți membri ai elitei politico-militare din Iran au fost și ei lichidați.
Conflictul s-a extins rapid: Iranul a ripostat cu atacuri cu rachete și drone lansate asupra mai multor țări din regiune, aliate ale Americii, iar ministrul israelian al apărării, Israël Katz, a autorizat armata să lanseze noi atacuri asupra Teheranului și să preia controlul asupra unor noi poziții în Liban – o campanie de lovituri aeriene împotriva gherilei Hezbollah, susținută de Iran, este deja în curs.
Pe rețelele sociale, Donald Trump s-a lăudat astăzi că Statele Unite ar fi eliminat conducerea aviației militare pe cea a forțelor navale din Iran.
A adăugat că e „prea târziu” pentru negocieri, deși conducerea interimară de la Teheran s-ar fi arătat interesată de noi discuții.
Ambasadorul Iranului la Națiunile Unite, totuși, a părut să-l contrazică: potrivit lui, regimul ayatollahilor de la Teheran „are dubii profunde că negocierile ar mai putea fi de ajutor”.
Școală bombardată
Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a criticat vehement bombardarea unei școli primare în cursul atacurilor americano-israeliene asupra Iranului.
E vorba de o „încălcare gravă a dreptului umanitar internațional”, afirmă UNESCO. Potrivit acestui set de reguli, instituțiile destinate educației și persoanele aflate înăuntrul lor sunt protejate de atacurile armate.
Informațiile strânse până acum în acest caz arată că peste 150 de persoane ar fi fost ucise în atacul de sâmbătă din sudul Iranului.
Multe dintre elevele școlii respective se numără printre victime.
Comandamentul militar american din Orientul Mijlociu afirmă că verifică cele întâmplate și că ia „foarte în serios” cercetările, în vreme ce armata israeliană susține că „nu are cunoștință” de eventuale operațiuni militare în zonă.
Totuși, școala de fete se află lângă o bază a Corpului Gardienilor Revoluției din Iran care a fost deja ținta mai multor bombardamente.
Secretarul de stat al Americii, Marco Rubio, a susținut că nu e la curent cu cele întâmplate. „Ar fi tragic dacă așa stau lucrurile”, a recunoscut, totuși, el.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a deplâns atât bombardamentele americano-israeliene, cât și riposta iraniană.
