• În septembrie anul trecut, Recorder a publicat un documentar despre un educator angajat la Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, Florian Lincan, care a violat și a agresat sexual minori timp de mai mulți ani și a fost condamnat definitiv în 2025. Am continuat să urmărim ceea ce se întâmplă în sistemul de protecție a copilului din Teleorman și am aflat că nu a fost un caz singular. 

• Cel puțin alți doi angajați din cadrul DGASPC Teleorman au fost acuzați de infracțiuni sexuale de minori din centre. Unul a lucrat, până de curând, ca educator. Celălalt este acum polițist local. Nouă fete aflate în grija statului au povestit că au fost victime ale celor doi educatori în perioada 2012-2026. 

• Instituțiile pare că au acționat mai degrabă pentru a acoperi proceduri decât pentru a proteja efectiv minorii. Într-unul dintre cazuri, Poliția nu a înregistrat penal plângerea unei minore din centru împotriva educatorului ei și a clasat cazul. A fost nevoie ca presa să se intereseze de dosar și ca o altă minoră să reclame un comportament al aceluiași angajat, trei ani mai târziu, pentru ca Poliția să se răzgândească. În mod similar, DGASPC a reacționat doar în urma acelorași două elemente, solicitările Recorder și o nouă plângere, și i-a desfăcut recent contractul de muncă educatorului.

• Potrivit informațiilor centralizate de Recorder, în aproape toate DGASPC-urile din România au fost depuse sesizări privind abuzuri sexuale asupra minorilor, în care sunt implicați angajați ai instituțiilor. În cele mai multe cazuri, dosarele au fost clasate și nu au ajuns în fața instanței.

Vă atenționăm că informațiile pe care urmează să le citiți pot avea impact emoțional. Conțin descrieri de scene de abuz sexual și fizic.

Ianuarie 2026. Laura*, o minoră de 15 ani, aflată în grija statului, reclamă faptul că un educator, Costinel Stoian, i-a făcut comentarii cu caracter sexual și i-a pus un film porno. 

Fata a ajuns la Centrul de Urgență Alexandria în toamna anului trecut, împreună cu alte două surori minore. Provin dintr-o familie săracă și sunt crescute de o bunică. Au fost puse sub o măsură de protecție specială după ce au fugit de acasă de mai multe ori. 

La Centrul de Urgență Alexandria sunt găzduiți temporar toți minorii cu domiciliul în Teleorman care sunt luați în ocrotirea statului în regim de urgență. Centrul funcționează în subordinea DGASPC Teleorman. 

Ca urmare a incidentului, educatorul este mutat disciplinar la un azil de bătrâni din Teleorman. În 19 ianuarie, DGASPC Teleorman depune un denunț în acest caz. Se deschide un dosar penal la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria în aceeași zi. Surorile sunt mutate și ele la alt centru. 

„A spus să-l ajutăm să facă curățenie în magazie. Am găsit un prezervativ și a zis să-l folosim cu dânsul”, povestește fata de 15 ani. Întrebată cui i s-a adresat educatorul, adolescenta spune că ei și surorii sale de 17 ani. „A dat la un film porno în care a zis că… cum au făcut ăia, așa am făcut și eu și așa faceți și voi”. 

„Se dă la fete, le pipăie”, povestesc și surorile ei. 

Educatorul, angajat în sistemul de protecție a copilului din 1990, neagă acuzațiile. „Nu am făcut așa ceva”, spune el într-o discuție cu Recorder. 

Recent, instituția i-a desfăcut contractul de muncă, în urma unei cercetări disciplinare.

Pe numele lui a mai fost însă înregistrată o plângere similară în urmă cu trei ani, făcută de o altă minoră. Atunci, angajatul a rămas în sistem și fără nicio sancțiune, iar instituții precum DGASPC și Poliția au bifat superficial niște proceduri și au îngropat cazul în hârtii. 

Acuzațiile față de educator sunt însă și mai vechi. O tânără care a fost în sistemul de protecție a povestit că s-a confruntat cu un comportament similar al aceluiași educator DGASPC acum nouă ani.  

Dacă în cazul nou, a cărui anchetă e în curs, încă nu știm toate datele, pe cele mai vechi le-am putut documenta și reconstitui în detaliu, pentru a prezenta firul unor eșecuri instituționale, asupra cărora nu își asumă nimeni nicio responsabilitate. 

Precedentul 2023. „Domnul îmi făcea avansuri, îmi punea mâna pe fund”

Martie 2023. Denisa*, o adolescentă de 16 ani, însărcinată cu un bărbat care are dublul vârstei ei, este plasată sub o măsură de protecție specială. Nu are tată, iar mama ei locuiește într-un sat din Teleorman. Fata ajunge în Centrul de Urgență Alexandria.

Denisa povestește că educatorul Stoian începe să aibă un comportament inadecvat față de ea la puțin timp după ce sosește în centru: „Cât am fost în centru, domnul îmi făcea avansuri, îmi punea mâna pe fund, îmi spunea niște chestii mai intime. Mi-e rușine să vă vorbesc”, descrie ea într-o discuție cu Recorder. „Îmi spunea dacă vreau să fac ceva cu el”, „dacă vreau să întrețin relații sexuale cu el”. 

„Vă dați seama că m-am simțit urât. M-am simțit foarte neplăcut, având în vedere că este un educator”, continuă fata. 

În cele din urmă, ea îi povestește unei angajate ce i se întâmplă. 

„Nu i-a venit să creadă prima dată, dar după aceea mi-a spus că trebuie să luăm măsuri în privința asta și că o să se ducă mai departe. Atunci mi-a spus că s-au mai întâmplat cu dânsul chestii din astea”, adaugă Denisa. 

DGASPC Teleorman anunță Poliția, dar nu îl mută pe educator

În zilele următoare, la nivel de DGASPC se iau mai multe măsuri: psihologul centrului îl informează pe șeful centrului, Claudiu Balaban, despre faptul că între educator și minoră au existat „discuții cu tentă sexuală” (12 mai 2023). 

Balaban trimite mai multe adrese către DGASPC Teleorman și sesizează Poliția Alexandria (16 mai 2023). 

• În 2019, Claudiu Balaban a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul angajărilor fictive din cadrul DGASPC Teleorman. Cu toate acestea, s-a reîntors ulterior pe poziția de șef de centru. 
• În România, raportarea abuzurilor sexuale împotriva minorilor a devenit obligatorie începând cu 2021. Neraportarea este o infracțiune și se pedepsește cu închisoarea.

În documentul trimis Poliției se precizează că personalul specializat al centrului a discutat atât cu educatorul, cât și cu minora și a constatat că, „într-adevăr, au existat discuții cu tentă sexuală între cei doi”. 

În aceeași perioadă, managerul de caz al centrului propune mutarea fetei. De asemenea, se constituie o Comisie de Cercetare Disciplinară prealabilă a educatorului Stoian, printr-o dispoziție a directorului general Florinel Dragomirescu. 

Activitatea comisiei de cercetare disciplinară este ulterior suspendată.  

Într-un răspuns pentru Recorder, DGASPC Teleorman justifică asta prin faptul că a anunțat Poliția, ceea ce „duce la exonerarea comisiei de cercetare disciplinară prealabilă de a instrumenta abuzul asupra minorei şi de a se pronunţa în acest sens şi propune suspendarea cercetării până la pronunţarea organelor de cercetare penală”. 

Totuși, în cazul Lincan – un dosar de abuz sexual din 2021 –, aceeași instituție a mers mai departe cu cercetarea disciplinară, deși în paralel era în desfășurare și o anchetă penală.

Tot în răspunsul DGASPC se mai spune că, dacă abuzul este săvârșit de o persoană care asigură protecția și îngrijirea copilului, „angajatorii au obligaţia să sesizeze de îndată organele de urmărire penală şi să dispună îndepărtarea persoanei respective de copiii aflaţi în grija sa”. 

Însă nici șeful centrului și nici directorul general al instituției nu propun mutarea lui Stoian, iar acesta continuă să lucreze cu minorii din Centrul de Urgență Alexandria până la noul caz, din 2026.

Poliția decide că nu sunt fapte penale

În mai 2023, când sesizarea DGASPC Teleorman este înregistrată la Poliția Alexandria, instituția era condusă de Bogdan-Florin Petrică, împuternicit în funcție cu câteva luni înainte. Între timp, acesta a devenit șeful Inspectoratului de Poliție Județean Teleorman. 

Un agent de poliție merge la Centrul de Urgență Alexandria, pentru a discuta cu șeful de aici și cu educatorul acuzat. Educatorul susține că minora refuzase să facă curat, așa cum ar fi trebuit, iar el a insistat ca ea să își îndeplinească sarcinile. Sugerează, deci, că fata s-ar fi răzbunat pe el și ar fi mințit. Polițistul nu discută cu minora care reclamase comportamentul abuziv al educatorului, pe care nu o găsește în centru. O caută și pe mama ei, în grija căreia fata nu mai este de câteva luni și care nu știe nimic despre caz. 

Verificările Poliției Alexandria se opresc acolo. Lucrarea este clasată, iar Parchetul nu este informat de Poliție, deci nu se deschide niciun dosar penal. Mai mult, Poliția Alexandria nu informează DGASPC Teleorman că a clasat lucrarea, deși avea această obligație.

De cealaltă parte, timp de doi ani și jumătate, între mai 2023 și octombrie 2025, nici DGASPC Teleorman nu cere vreo informație despre stadiul anchetei de la organele de cercetare penală. Cum nu știe de clasare, Direcția nu contestă soluția la conducerea unității, deși avea dreptul să o facă. 

Cazul este, așadar, îngropat. DGASPC consideră că și-a făcut treaba sesizând Poliția și îl păstrează în aceeași poziție pe educatorul acuzat sexual fără a mai face nicio anchetă disciplinară. Iar Poliția clasează cazul fără a discuta cu victima și fără a sesiza Parchetul.

După doi ani de tăcere, DGASPC redeschide cercetarea — prea târziu

Lucrurile se repun în mișcare abia în toamna anului trecut. După ce Recorder trimite mai multe solicitări către DGASPC Teleorman, instituția solicită informații despre caz, pe 23 octombrie 2025.

Pe 2 decembrie 2025, Poliția Teleorman îi răspunde că, „în urma verificărilor efectuate la data respectivă, nu au rezultat aspecte de natură penală sau contravențională în ceea ce priveşte comportamentul educatorului cu privire la minoră”. 

În aceeași zi, DGASPC Teleorman redeschide cercetarea disciplinară suspendată în 2023, conform unui răspuns trimis de instituție către Recorder.

Însă faptele vizate erau deja prescrise, întrucât o sancțiune disciplinară poate fi aplicată cel târziu în termen de șase luni de la data săvârșirii abaterii, conform Codului Muncii. Între timp, Denisa ieșise din sistemul de protecție. 

Într-o discuție telefonică cu Recorder, directorul DGASPC Teleorman nu își asumă nicio greșeală sau responsabilitate. „S-au făcut toate procedurile și atunci, și acum”, spune Florinel Dragomirescu.

Întrebat de ce nu l-a mutat pe educator în 2023, cum a făcut-o în 2026, răspunde că a fost mutată minora respectivă. Și totuși, educatorul a rămas cu ceilalți copii. 

„În centrul de urgență sunt foarte puțini copii și stau o perioadă scurtă”, adaugă el. Apoi, închide telefonul, nu înainte de a ne avertiza: „Să nu mai luați legătura cu copiii noștri fără autorizarea reprezentantului legal”. 

Și șeful de centru, Claudiu Balaban, consideră că instituția a urmat toate procedurile și că nu avea de ce să se intereseze de caz la Poliție. „Ce, să trag la răspundere Poliția?”, se întreabă mirat Claudiu Balaban. 

După DGASPC, și Poliția se răzgândește: sunt, totuși, fapte penale

La câteva zile după ce reporterii Recorder au mers la sediul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Teleorman și au revenit cu solicitări telefonice, IPJ Teleorman s-a autosesizat în cazul din mai 2023 și a înaintat o plângere către Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria, deși faptele nu fuseseră considerate penale la momentul respectiv.

Pe 29 ianuarie, șeful IPJ Teleorman, Bogdan-Florin Petrică, cel care conducea Poliția Alexandria la momentul producerii faptelor din 2023, ne-a declarat că Inspectoratul s-a autosesizat în cazul de atunci și că a fost deschis un dosar penal, fără să indice data. A spus că demersul a avut loc după solicitările Recorder, iar șeful Biroului Control Intern din cadrul IPJ Teleorman a invocat apariția unor „elemente noi” în caz.

Inspectorul-șef Petrică a mai spus că în IPJ Teleorman a fost deschisă o cercetare internă privind modul în care a fost gestionat cazul din mai 2023. A precizat că nu vrea să arunce vina pe nimeni, dar că „cineva va răspunde”. El a susținut că nu a știut de situație la acel moment, deși era șeful Poliției Alexandria, pentru că nu conducea el investigațiile criminale și era ocupat cu examenul pentru postul de adjunct al șefului IPJ Teleorman. 

Întrebat dacă se va verifica și pe sine, a comentat că ancheta este realizată de Biroul de Control Intern al IPJ Teleorman și, dacă va fi necesar, poate fi preluată de Direcția Control Intern din cadrul Poliției Române. 

Al treilea caz Stoian, din 2017: „Îmi vorbea agresiv sexual”

Cu cât ne-am dus mai în urmă, în istoria sistemului de protecție din Teleorman, am dat și de alte cazuri similare în care apare numele educatorului Stoian.

Mădălina* a ajuns în Centrul de Urgență Alexandria în 2017, sub o măsură de protecție specială, la 13 ani. Povestește și ea că educatorul Costinel Stoian îi făcea frecvent comentarii nepotrivite despre corp, cu referiri la sâni și la fund, și îi spunea că „arată bine”. Erau „comentarii și nepotrivite și agresive, la modul că îmi vorbea agresiv sexual”.

„Doar când eram eu cu el, nu făcea gesturi în fața copiilor, că nu era prost. Faza care pe mine m-a marcat: dădeam cu mopul, toți copiii erau afară. Era vară. Îmi spunea arăți foarte bine, ia uite ce ai pus pe tine, pe cur acolo, se vede bine, bravo”, își amintește Mădălina.  

Ea nu a spus nimănui atunci, de teamă, dar și pentru că avea o istorie de abuzuri și traume. Povestește că remarcile și comportamentul lui Stoian îi aminteau de iubiții mamei sale, care făceau comentarii despre corpul ei, deși era doar un copil. „Mă simțeam urât, urât. Nici nu aș ști să explic sentimentul acela”.

• Mădălina a ajuns ulterior la un centru din Roșiori de Vede, unde a fost agresată sexual de alt educator: Florian Lincan. Atunci, în 2018, și-a făcut curaj să spună ce a pățit, însă DGASPC Teleorman nu a anunțat Poliția în legătură cu cazul ei. A rezolvat totul intern: a făcut o cercetare disciplinară și i-a dat lui Lincan un avertisment scris. 

• Abia după ce presa a publicat două videouri cu abuzurile angajatului, trei ani mai târziu, cazul nu a mai putut fi mușamalizat și s-a deschis o anchetă penală. Educatorul Lincan a fost condamnat definitiv anul trecut la 22 de ani de închisoare pentru viol, agresiune sexuală și purtare abuzivă.

„Se auzeau chestii de natură sexuală despre el”

Mărturiile unor angajați ai DGASPC confirmă acest tipar de comportament al educatorului Stoian de mai mulți ani. 

„A fost violent cu copiii. Se auzeau chestii de natură sexuală despre el. Dar spunea mereu că e gura lumii”, povestește un angajat DGASPC Teleorman despre educatorul Stoian. „Și în cazul Lincan, și în cazul Stoian, s-a știut cu mult înainte, dar nu s-a făcut nimic”, precizează un alt angajat DGASPC Teleorman. 

Într-o discuție cu Recorder, educatorul Stoian susține că nu le-a adresat minorelor din centru cuvinte cu caracter sexual și că fetele mint. Acestea ar fi influențate de „televiziune” și doresc să îl „ponegrească” pentru că e „singurul bărbat” din centru. În realitate, nu este singurul angajat bărbat din centru. 

Educatorul Stoian a lucrat peste 35 de ani în sistemul de protecție din Teleorman: 12 ani într-un centru de plasament din comuna Plosca, șapte ani la un centru pentru copii cu nevoi speciale din Roșiori de Vede și aproape 17 ani în cadrul Centrului de Urgență Alexandria, conform informațiilor furnizate de DGASPC Teleorman. 

În 2013, Costinel Stoian a fost sancționat disciplinar pentru „discuții neprincipiale” cu și despre o colegă și pentru că nu a anunțat prezența băuturilor alcoolice în centru. A fost sancționat din nou în 2016, după ce a „sustras” din instituție cuva unei mașini de spălat casate. 

Și alți educatori acuzați. Unul dintre ei a ajuns polițist local

Cazurile de abuz sexual din centrele DGASPC Teleorman au, însă, o istorie și mai veche.

În 2014, a fost semnalat un episod similar, cu acuzații chiar mai grave. Și atunci, ca în speța educatorului Stoian, instituția a bifat câțiva pași formali. Nu au existat însă o monitorizare reală a cazului și o urmărire a interesului minorilor, iar în cele din urmă totul a fost îngropat, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.  

Am ales să documentăm și acest caz, deși s-a petrecut în urmă cu 12 ani, pentru că demonstrează reflexul vechi al DGASPC de a se proteja și de a-și apăra imaginea atunci când un minor aflat în grija instituției reclamă un abuz. Acest reflex își are, cel puțin parțial, rădăcinile într-un mecanism puternic politizat. Copiii aflați în protecția statului ajung oricum rar să vorbească, din lipsă de încredere, iar atunci când o fac se lovesc frecvent de reacții defensive ale sistemului. 

Concret, în primăvara acelui an, o fată de 13 ani a fugit dintr-un centru de plasament din Roșiori de Vede. A povestit ulterior că era terorizată de comportamentul unuia dintre educatorii ei.

„De când a ajuns la oamenii la care s-a adăpostit, plânge întruna și povestește numai despre bătăi și tuns și pipăit și fete trimise noaptea cu taxiul «în oraș»”, a scris, într-un email din acea perioadă, o profesoară care a aflat de situația minorei și a luat legătura cu o organizație pentru a-i oferi sprijin juridic. 

Câteva zile mai târziu, minora le-a declarat polițiștilor de la Biroul de Combatere a Criminalităţii Organizate (B.C.C.O) București că educatorul ei, pe nume Marian Mîrzoi, a atins-o în zonele intime și i-a propus să întrețină relații sexuale. Le-a mai spus că a avut același comportament față de colegele ei din centru, iar pe unele fete le-a constrâns să se prostitueze. 

Au fost audiate mai multe minore din centrul de plasament, printre care și Miruna*. 

Într-o discuție cu Recorder, aceasta își amintește că, atunci când era la centru și avea în jur de 12 ani, educatorul pândea momentele când rămânea singură, intra în camera ei, se punea peste ea și mima un act sexual. 

Educatorul acuzat și conexiunile lui politice

Marian Mîrzoi s-a angajat în sistemul de protecție a copilului în 2002, inițial ca supraveghetor, apoi cu funcția de educator, conform informațiilor de la DGASPC Teleorman. Rolul lui propriu-zis era să supravegheze copiii din trei apartamente din cadrul Centrului Teritorial pentru Protecția de Tip Familial din Roșiori de Vede, băieți și fete, pe tura de noapte. 

Anterior, a lucrat ca paznic la Fabrica Textila din Roșiorii de Vede. 

În paralel, Mîrzoi a avut și o carieră politică. În 2001, deținea funcția de vicepreședinte al organizației PD Teleorman. În iulie, în același an, a părăsit partidul și s-a înscris în PSD, în urma unei discuții prealabile cu Liviu Dragnea, potrivit unui articol de la acea vreme din România Liberă. 

La puțin timp după intrarea în PSD, Mîrzoi a obținut un post la Protecția Copilului, instituție aflată în subordinea Consiliului Județean Teleorman, condus atunci de Liviu Dragnea. 

În 2012, în timp ce lucra ca educator, bărbatul a candidat pe listele PSD pentru Consiliul Local Roșiori de Vede și a obținut mandatul, fiind totodată membru în biroul executiv al organizației locale de partid. Și-a păstrat aceste funcții politice și când era educator la centrul de plasament. Primarul orașului era atunci colegul său de partid, Cristian Duică, președinte PSD Roșiori de Vede și vicepreședinte PSD Teleorman. Soția primarului conducea centrul de plasament unde Mîrzoi lucra ca educator.

Cum a reacționat DGASPC Teleorman în cazul educatorului-consilier local

În speța Mîrzoi, DGASPC Teleorman a scăpat discret de educatorul acuzat. După fuga fetei de 13 ani și declanșarea unei anchete DIICOT, bărbatului i s-a cerut să demisioneze pentru ca instituția să nu fie implicată în scandal, au spus mai multe persoane din cadrul DGASPC Teleorman. 

Oficial, „raporturile de muncă au încetat la cererea salariatului, prin acordul părților”, pe 1 aprilie 2014, conform unui răspuns DGASPC Teleorman pentru Recorder. 

Abia câteva zile mai târziu, la nivelul DGASPC Teleorman s-a constituit o Comisie de Cercetare disciplinară, dar Mîrzoi nu a fost sancționat pentru că nu mai era angajatul instituției.

La două luni după fuga fetei, în 14 mai 2014, DGASPC Teleorman a făcut o sesizare către Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede, în care se menționa că educatorul „ar fi exercitat presiuni sexuale asupra unor tinere din cadrul centrului și ar fi agresat verbal și fizic minorii instituționalizați în acest centru”.

La acel moment, DGASPC Teleorman era condusă de Floarea Alesu, care avea să fie condamnată ulterior în dosarul angajărilor fictive, alături de Liviu Dragnea. 

Anchetă penală clasată după doi ani

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede s-a deschis un dosar penal în mai 2014, reunit ulterior cu alt dosar rezultat din disjungerea unor fapte instrumentate inițial de DIICOT. 

Mîrzoi a avut calitatea de suspect în dosar. A fost cercetat pentru act sexual cu minor, viol, complicitate la viol și rele tratamente aplicate minorului. 

Recorder a obținut Ordonanța de clasare a cazului, document în care sunt consemnate declarațiile din dosar ale persoanelor vătămate și ale martorilor, copii și tineri din centru.

Relatările victimelor concordă între ele și, împreună cu mărturiile mai multor martori, arată același tipar de comportament. 

Șase fete care au fost în centrul din Roșiori au declarat că educatorul intra peste ele în cameră, le atingea in zonele intime, le săruta și avea un comportament indecent față de ele. Două dintre persoanele vătămate au declarat, în plus, că Mîrzoi a întreținut relații sexuale cu ele prin constrângere. 

Una dintre ele a relatat că, în timpul campaniei electorale din 2012, acesta le-a pus pe mai multe fete din centru să lipească afișe, iar ulterior le-a dat să bea vin fiert până s-au îmbătat, iar apoi a întreținut cu ea „un raport sexual prin constrângere”. O altă fată a spus că Mîrzoi a trimis-o acasă la un taximetrist, sub pretextul de a-i face menajul, iar bărbatul a violat-o. 

Șase copii din centru, audiați ca martori, au confirmat că educatorul le pipăia pe fetele de aici. Alți cinci minori au spus că nu au auzit sau văzut astfel de comportamente și că fetele mint.

În plus, mai mulți copii au declarat că Mîrzoi îi lovea cu pumnii și picioarele sau le administra electroșocuri dacă întârziau. 

Ca parte a investigației penale, minorii au fost duși la o expertiză psihiatrică. Rapoartele psihiatrice au concluzionat că presupusele violențe nu au influențat „dezvoltarea fizică sau psihică a victimelor”. 

• Și în cazul Lincan, din 2021, rapoartele psihiatrice au concluzionat că minorii abuzați nu au fost afectați, deși fuseseră violați și agresați sexuali. 

Marian Mîrzoi a negat faptele. 

Angajații centrului au declarat că nu au știut nimic despre faptele reclamate de minore. 

Pe data de 1 august 2016, dosarul a fost clasat, pe motiv că nu existau probe directe, concrete care să susțină acuzațiile. Dosarul fusese instrumentat de către procuroarea Florina Grecu, care în prezent conduce Biroul DIICOT Teleorman, responsabil de investigarea dosarelor de trafic de persoane. Soțul ei este consilier local PSD într-o comună din Teleorman.

DGASPC Teleorman, reprezentantul legal al minorilor, nu a făcut contestație la soluția de clasare, conform unui răspuns al Parchetului de pe lângă Judecătoria Roșiori de Vede.  

Fostul director al instituției a declarat publicației Dela0 că nu a primit nicio înștiințare de la autorități cu privire la caz. 

L-am contactat pe Marian Mîrzoi pentru un punct de vedere, dar când am precizat că suntem de la Recorder, a închis. I-am dat și mesaje, dar nu a răspuns. 

Angajat la Poliția Locală când era anchetat pentru viol

Fostul educator Mîrzoi a rămas în sistemul public. La două săptămâni după ce și-a dat demisia din DGASPC Teleorman, s-a angajat la firma de salubritate a orașului Roșiori, deținută de Municipiul Roșiori de Vede, prin consiliul local. A stat aici doi ani.

La sfârșitul lunii mai 2016, când încă era investigat pentru viol și act sexual cu minor, Marian Mîrzoi a fost angajat ca polițist local în Roșiori de Vede, prin concurs. Și-a dat demisia din PSD cu o zi înainte să se angajeze la poliție. El lucrează și în prezent ca polițist local. 

Miruna l-a mai văzut prin oraș. Povestește că s-a simțit inconfortabil și l-a evitat.

„Am trecut peste durerea aia. Cu greu, dar am trecut”, spune ea. „Am făcut pace cu trecutul. Simt un gol în inimă când vorbesc, dar este ok”. 

Asemeni Mirunei, și în alte centre din țară sunt alți copii și tineri care au reclamat fapte de abuz sexual, iar apoi nu s-a întâmplat nimic. 

În aproape toate DGASPC-urile din România s-au înregistrat reclamații de abuzuri sexuale asupra minorilor comise de angajați, potrivit datelor colectate de Recorder. Majoritatea dosarelor au fost clasate, fără să ajungă în instanță.

UPDATE. DGASPC Teleorman a precizat, într-un răspuns trimis la scurt timp după publicarea materialului, că educatorul Costinel Stoian a fost concediat pe 17.02.2026, pentru „săvârşirea unor abateri grave de la regulile de disciplină a muncii”.  

*Numele fetelor care au stat de vorbă cu noi a fost schimbat pentru a le proteja identitatea. 

---

Editor: Alina Mărculescu Matiș

Ilustrații: Roma Gavrilă