00:00 Intro
01:02 Evaziune de milioane cu happy-end
04:27 Prigoana din Justiție: lista lui Ene
05:42 Bugetul, trimis la Parlament
09:42 SUA: „Liderul Iranului e rănit”
12:39 1200 de oameni ar putea fi concediați
13:17 Pensionari cu „dividende”
14:20 Bonusuri cu orice preț
În vreme ce un magistrat din CSM face liste negre cu „dușmanii” sistemului, Justiția veghează în continuare pentru marii evazioniști. Adrian Sârbu, fondatorul trustului Pro, scapă de un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu inițial de 14 milioane de euro. Curtea de Apel București, condusă de Liana Arsenie, a decis la începutul acestei luni restituirea, pentru a doua oară, a dosarului la parchet. Faptele însă s-au prescris oricum, iar decizia Curții de Apel este definitivă.
Cronologia acestui caz scoate la iveală schema devenită deja regulă în cazul marilor dosare de corupție. În 2015, fostul patron al grupului Mediafax a fost arestat preventiv pentru evaziune fiscală, instigare la delapidare și spălare de bani. Mai exact, procurorii îl acuzau că ar fi pus la cale o schemă infracțională complexă în scopul de a nu plăti taxe la stat. Fostul mogul media este eliberat câteva luni mai târziu. Dosarul a stat în camera preliminară timp de patru ani, deși termenul legal este de maximum 60 de zile.
În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis restituirea dosarului la parchet pe motive procedurale. Un an mai târziu, dosarul Mediafax ajunge de la Parchetul General la DNA pentru a fi conexat cu alt caz. În 2024, Sârbu a fost trimis în judecată din nou. La a doua trimitere în judecată, procurorii au reținut un prejuduciu mai mic, de doar 4 milioane de euro. Anul trecut, Tribunalul București a invalidat dosarul tot pe motive de procedură. ANAF mai poate recupera prejudiciul pe cale civilă.
Într-un interviu petru Recorder, judecătoarea Raluca Moroșanu de la Curtea de Apel București a dezvăluit că judecătorilor li se transmite, chiar de la vârful instituției, să fie indulgenți cu inculpații, mai ales în cazul infracțiunilor precum evaziunea fiscală.
Prigoana din Justiție: lista lui Ene
Și dacă tot a venit vorba despre Justiție, un magistrat transmite pe rețelele de socializare mesaje care par desprinse din filme cu interlopi și îi amenință fățiș pe colegii săi care au criticat sistemul.
„Să nu uităm! Nici faptele. Nici numele”, scrie Alin Ene, membru al secției de judecători din Consiliul Superior al Magistraturii, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Mesajul pare un avertisment pentru cei care s-ar mai gândi să ridice vocea împotriva rețelei care conduce sistemul de justiție, venit din gura unui aliat vocal al Liei Savonea.
„S-a încercat dezbinarea din interior” scrie membrul CSM. Și adaugă: „Toate acestea au venit pe fondul reportajului Recorder. Să nu uităm cine a luptat pentru apărarea sistemului. Să nu uităm cine a privit confortabil de pe margine. Să nu uităm cine a aruncat cu pietre. Și să nu uităm cine a furnizat pietrele și a indicat locul unde să fie aruncate.”
Vă reamintesc, în urma publicării documentarului „Justiție capturată”, aproape 900 de magistrați au semnat o scrisoare de susținere pentru procurorii și judecătorii care au vorbit despre nereguli și presiuni din sistemul de justiție.
Pensionari cu „dividende”
Robert Negoiță spune că a fost chemat „dintr-o prostie” la DNA, după ce Recorder a scris că a construit șosele peste magistrale de gaz fără avizele și aprobări. El a negat anterior și că ar fi construit din bani primăriei un drum al cărui beneficiar era chiar fratele său, dezvoltatorul imobiliar Ionuț Negoiță. Tot el a punctat și că în „presă se minte mult”, deși a fost contrazis cu documente.
Declarațiile edilului de la Sectorul 3 au oferite jurnaliștilor Snoop și Public Record, care au scris proprietățile achiziționate de părinții săi în Italia. Este vorba între altele despre o vilă cu 23 de camere în valoare de 2,8 milioane de euro. Soții pensionari Ilie și Lidia Negoiță au cumparat două proprietății într-un oraș aflat la nici o oră de Roma, pe litoralul Mării Mediterane.
Întrebat despre sursa banilor, edilul a răspuns că e vorba de „dividend oficiale”, fără legătură cu statul și „sunt oameni corecți, la fel ca și mine”.
Bugetul, trimis la Parlament
Adoptată într-o ședință convocată aseară după ora 20.00, legea bugetului pentru anul 2026 a fost trimisă astăzi Parlamentului. Votul final ar urma să fie dat joi. Întrebat dacă-și va da demisia în cazul în care bugetul nu va trece, premierul Ilie Bolojan se arată convis că votul va fi unul favorabil.
Liderul PSD Sorin Grindeanu anunțase anterior că partidul său va decide oficial duminică dacă va vota bugetul, pe care oricum a dat de înțeles că l-ar putea modifica din temelii în dezbaterile din comisii.
Social democrații insistă pe introducerea în buget a așa-numitului pachet de solidaritate care ar presupune alocarea a aproximativ 3,4 miliarde de lei. Pe de altă parte, și mulți primari din țară fac presiuni data fiind dependența multora dintre primării de fondurile de la centru. PSD ar putea face pact inclusiv cu AUR ca să-și treacă propunerile.
Mare parte din bugetul pe 2026 se bazează pe fondurile din Planul de Redresare și Reziliență, iar ministrul de Finanțe Alexandru Nazare spune că este ultimul an în care mai pot fi accesați banii.
În vreme ce serviciile, Apărarea și Curtea Supremă primesc bani în plus, în vreme ce domenii precum Educația și Sănătatea sunt lăsate la coadă.
Guvernul a stabilit că de la 1 iulie va crește salariul minim, de la 4.050 lei la 4.325 de lei brut. Creșterea netă va fi de 119 lei.
A fost prelungită și schema de sprijin pentru transportatori, care să compenseze creșterea prețului la carburant.
