01:07 Avertisment iranian pentru România
04:07 Europenii îl refuză pe Trump
06:40 Georgescu și Ghiță, întâlnire la Belgrad
11:07 Chirii sfidătoare pentru casele puterii
13:03 PSD schimbă din mers bugetul
13:54 Simulări boicotate
14:38 Căsătorie refuzată la tribunal
Siguranța promisă de la Cotroceni în urma colaborării cu Statele Unite în cazul războiului din Iran ar putea să fie testată relativ repede: Teheranul a avertizat astăzi că va răspunde „pe plan politic și juridic” dacă Bucureștiul permite ca baze militare de pe teritoriul României să fie folosite pentru operațiunile împotriva republicii islamice.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe de la Teheran, „un astfel de gest ar fi echivalentul participării la o agresiune militară, inacceptabilă din punct de vedere al dreptului internațional”.
Statele Unite și Israelul susțin că războiul ar avea drept cauză nevoia celor două state de a se proteja de „ambițiile nucleare și militare” ale regimului de la Teheran.
Totuși, dovezi privind vreo amenințare iminentă nu au fost făcute publice, iar Congresul Statelor Unite nu a autorizat folosirea forței în Iran.
Implicarea României ar atrage „răspunderea internațională a Guvernului” și ar reprezenta „o pată neagră” în istoria relațiilor bilaterale, a spus purtătorul de cuvînt al Ministerului de Externe al Iranului.
Într-un comunicat publicat în această după-amiază, Ministerul de Externe afirmă că România nu este parte a războiului și că prioritatea sa ar fi ca acesta să înceteze prin eforturi diplomatice.
Instituția adaugă că România găzduiește de peste zece ani un sistem de apărare antirachetă cu caracter strict defensiv.
Parlamentul a aprobat miercurea trecută cererea Statelor Unite de a permite trimiterea în România a unor avioane de realimentare, echipamente și trupe, cu scopul de a sprijini operațiunile din Iran.
Președintele Nicușor Dan spunea atunci că echipamentele ar fi „strict defensive” și că cetățenii nu au motive de îngrijorare.
Europenii îl refuză pe Trump
Războiul lansat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului ‘„nu are nicio legătură cu NATO” – iată poziția oficială a Guvernului Germaniei, ca răspuns la apelul adresat aliaților de către Donald Trump de a ajuta la deblocarea Strâmtorii Ormuz.
Reducerea traficului petrolierelor prin această cale strategică de transport, controlată de Iran în partea nordică, a provocat o gravă criză a alimentării și a majorat prețul barilului pe piețele financiare la peste 100 de dolari.
Spania, al cărei Guvern a condamnat intervenția drept „ilegală”, exclude participarea la operațiuni militare în Strâmtoarea Ormuz.
Premierul Marii Britanii, Keir Starmer, a spus azi, la rândul său, că Regatul Unit colaborează cu aliații pentru a găsi o soluție, dar că țara nu se va lăsa antrenată într-un război extins în Orientul Mijlociu.
Într-un interviu pentru cotidianul „Financial Times”, Trump a spus că refuzul statelor NATO de a colabora pentru securizarea Strâmtorii Ormuz ar fi „foarte rău pentru viitorul Alianței”.
El a cerut inclusiv sprijinul Chinei în această privință.
Ulterior, aflat la bordul avionului prezidențial Air Force One, el a spus că se gîndește la „cam șapte țări” care l-ar putea ajuta și a repetat că „va ține minte” dacă va fi refuzat.
„Noi ajutăm mereu Alianța Atlantică – o ajutăm în Ucraina, deși conflictul acela nu ne afectează. Va fi interesant să vedem cine nu ne ajută într-o operațiune foarte măruntă”, a spus Trump.
În urma unei deja celebre întâlniri cu Volodimir Zelenski la Casa Albă, Trump a suspendat acum un an ajutor militar acordat Ucrainei.
A condiționat, de asemenea, respectarea articolului 5 din Tratatul NATO („un atac asupra unuia e un atac asupra tuturor”) de majorarea contribuțiilor financiare din partea statelor membre.
Mai recent, a încercat să anexeze Groenlanda, teritoriu autonom al unei țări partenere, Danemarca.
Intrat deja în cea de-a treia săptămână, războiul din Orientul Mijlociu a făcut peste 1.400 de victime în Iran, Liban și în Israel.
Milioane de oameni au fost strămutați.
Georgescu și Ghiță, întâlnire în Belgrad
De vreme ce instituțiile statului „explică” (și acum) în dodii și cu jumătate de gură de ce s-au anulat prezidențialele din 2024, locul rămas liber continuă să fie ocupat de evidenta dorință de revanșă a votanților lui Călin Georgescu și de teorii ale conspirației dintre cele mai extravagante.
Mai nou, un celebru fugar cu legături în serviciile secrete, convenabil retras la Belgrad, a sărit ca de nicăieri în discuție: o înregistrare publicată în weekend de jurnalistul Cristi Ciupercă îl surprinde pe Sebastian Ghiță afirmînd că s-a întâlnit cu Georgescu cu trei ani înaintea alegerilor – acesta ar fi fost în căutarea unui ajutor din afară.
Cercetat în mai multe dosare de corupție, Ghiță a obținut azil politic în Serbia, unde se află de aproape un deceniu.
Cele mai multe dosare, între timp, fie au fost clasate, fie s-au prescris.
Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale din 2024 în urma desecretizării unor documente ale serviciilor de informații. Ele indicau o campanie coordonată de promovare a lui Georgescu, susținută de actori statali neprecizați.
La Realitatea Plus, Georgescu a confirmat întâlnirea de la Belgrad. A pretins însă că rostul ei ar fi fost tocmai să inducă în eroare oficialitățile române.
Întrebat, pe de altă parte, cum își finanțează stilul de viață (nu tocmai ieftin), Călin Georgescu l-a invocat pe Dumnezeu, fără să explice dacă are sau nu acces la conturile sale bancare.
Faptul că el declarase „fonduri zero” în campania din 2024 nu a stârnit niciun soi de curiozitate la vârful Autorității Electorale Permanente.
Cu numai câteva zile în urmă, consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, punea la îndoială ipoteza potrivit căreia în structurile de putere din România s-ar afla mai mulți funcționari care să fie fideli Kremlinului.
În opinia sa, de asemenea, cetățenii români ar rămâne (în mod fundamental) pro-europeni și pro-americani.
Vara trecută, Călin Georgescu a fost trimis în judecată în două dosare, pentru promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid și crime de război și pentru propagandă fasicstă și legionară.
