01:02 Coaliția i-a luat Dreptul Liei Savonea
04:14 Noaptea albă a bugetului
08:42 Benzina: scumpire semnificativă
09:33 Trump amenință (din nou) NATO
10:55 Contracte de AUR cu statul
11:53 Cu telefonul la secrete
12:49 Familia Trump trage la Pata Rât
Reacție dură – dar previzibilă – a instanței supreme, conduse de Lia Savonea, după adoptarea bugetului de stat: o înțelegere între partidele de la putere prevede că banii pentru o serie de ajutoare sociale promovate de PSD vor veni din amÂnarea unor drepturi salariale pe care magistrații le-au câștigat în instanță.
Două miliarde de lei vor fi redirecționate către pensionari, persoane vulnerabile și Primării.
Într-un comunicat vituperant, Înalta Curte anunță că va da Guvernul în judecată, pe motiv că ar lua sistematic decizii care afectează drepturile judecătorilor și procurorilor.
Instanța condusă de Lia Savonea amintește și de promulgarea – după nenumărate blocaje și amânări – a legii care majorează vârsta de pensionare a magistraților și care limitează valoarea pensiei la 70% din ultimul salariu net.
Consiliul Magistraturii anunță și el, astăzi, că va susţine orice demers în instanță împotriva deciziei luate de coaliție.
Atâta dar că, atunci cînd vine vorba de banii magistraților, creativitatea justiției se dovedește infinită.
Cu doar două zile în urmă, Înalta Curte a majorat din pix salariile a peste 700 de magistrați.
Instanța supremă a transformat o excepție în regulă, scrie site-ul G4Media: magistrații care au judecat dosarele Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție au beneficiat de un spor de 2% pe zi din salariul brut, iar sporul respectiv a fost extins în cazul tuturor celor care îndeplineau condițiile de a activa în defuncta secție specială.
Altfel spus, schimbarea înseamnă cîte 12.000 de lei net în fiecare lună pentru sute de magistrați, în plus față de salariile din prezent.
Fosta secție specială a funcționat timp de patru ani: între 2018 și 2022. S-a remarcat prin foarte multă agitație publică și foarte puține rezultate: doar câțiva magistrați cercetați.
În cazul în care nu era de-ajuns, un al doilea ordin semnat de Lia Savonea miercurea aceasta majorează un indice salarial în baza căruia, din nou, judecătorii obțin bani în plus.
Noaptea albă a bugetului
În intervalul a nici cinci minute, Parlamentul României ne-a arătat, involunar, azi-noapte ce-l preocupă cu adevărat: două amendamente aduse de AUR proiectului de buget au fost dezbătute și votate în succesiune rapidă.
Primul propunea ca Ministerul de Interne să primească 90 de milioane de lei pentru a extinde programul de folosire a brățărilor electronice în cazurile de violență domestică și infracțiuni sexuale.
Ideea a fost respinsă.
Cel de-al doilea amendament a trecut însă cu un scor covârșitor: 368 de voturi „pentru”, 23 „contra”, șase abțineri și doi parlamentari care nu au votat.
Propunerea acceptată suplimentează cu 25.000 de lei bugetul Ministerului Muncii, pentru cheltuielile necesare unei asociații anti-avort, „Clujul pentru Viață”.
Pe model american, aceasta susține că viața trebuie protejată „indiferent de stadiul dezvoltării”.
Potrivit unui parlamentar citat de HotNews, cei mai mulți dintre senatori și deputați nici măcar nu ar fi înțeles ce votaseră azi-noapte: decizia putea să fie întoarsă astăzi, însă liderii grupurilor parlamentare s-ar fi temut să-și asume public modificarea.
În rest, rămâne cum am stabilit: primesc bani în plus (mulți bani în plus) armata și SRI-ul, se taie de la dezvoltare și sănătate, iar educația are parte de o majorare de buget cât să nu pară că bate pasul pe loc.
Dat peste cap de contrele din coaliție, programul inițial al dezbaterilor s-a prelungit serios.
Bugetul a ajuns să fie dezbătut până la ora 03:00 dimineața, iar votul final s-a dat astăzi, la prânz.
„Noaptea albă a bugetului” s-a încheiat cu o nouă săgeată trimisă de Sorin Grindeanu în direcția premierului în exercițiu: în opinia liderului PSD, există încă motive pentru înlocuirea lui Ilie Bolojan din funcție.
Atât PSD, cât și PNL ar urma să hotărască în viitorul apropiat dacă mai rămân în Guvern.
Întrebat dacă vede posibilă înlăturarea premierului înaintea rocadei prevăzute pentru anul viitor, președintele Nicușor Dan a răspuns că își dorește ca actuala majoritate să continue „mult timp de-acum încolo”, dar că „o să mai vedem”.
Războiul scumpește și benzina
Motorina standard – cel mai vândut carburant din România – se apropiase de valoarea de zece lei pe litru încă de la începutul săptămânii.
Astăzi a venit și rîndul benzinei: a fost cea mai consistentă majorare a prețurilor locale de când Statele Unite și Israelul au pornit războiul din Iran, pe 28 februarie. P
Scumpirea de astăzi a fost de 15 bani, până la 8 lei și 94 de bani pentru un litru de benzină standard.
Dacă Guvernul României ezită să plafoneze costurile, iar președintele anunțase că eventuale măsuri sunt de așteptat săptămâna viitoare, Italia a redus prin lege prețul carburanților, iar Austria reduce temporar taxa pe benzină şi motorină şi limitează marjele comercianţilor cu amănuntul.
Măsuri asemănătoare a anunțat astăzi și Guvernul Spaniei.
Trump amenință NATO din nou
Suprins de consecințele unui război pe care îl declarase „ca și câștigat”, Donald Trump s-a dezlănțuit din nou la adresa țărilor NATO care l-au refuzat politicos cînd le-a cerut să se implice în securizarea strâmtorii Ormuz.
Controlată de Iran în partea nordică, strâmtoarea e locul prin care trece circa o cincime din petrolul folosit zilnic în toată lumea: calea navigabilă a fost blocată de la începutul războiului încoace.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump îi numește „lași” pe aliații din cadrul NATO și repetă că „își va aminti” de acest refuz.
Statele Unite și Israelul nu au publicat dovezi că Iranul ar reprezenta o amenințare iminentă – mai mult, chiar reprezentanți ai administrației Trump au pus la îndoială decizia de a lansa operațiunile militare.
Articolul 5 din Tratatul NATO (cel care spune că un atac asupra unui stat membru e considerat un atac asupra tuturor) a fost invocat o singură dată în istoria de până acum a Alianței: după atacurile asupra Statelor Unite din 11 septembrie 2001.
Trupe terestre au fost trimise în Afganistan din mai multe țări ale Alianței, inclusiv din România, și peste o mie de soldați au fost uciși acolo.
