00:57 „Ordonanța carburanților”, publicată
04:29 Inundațiile, oportunități de „business”
07:35 Exporturi militare masive către Israel
09:29 Iran: Trump, între rugăminți și amenințări
12:20 Bugetul, curat constituțional
13:17 PMB, sute de concedieri
15:18 Încă o lovitură pentru Big Tech
Cu litrul de motorină ajuns deja la prețul de zece lei și cu cel de benzină trecut de nouă, Guvernul a decretat (din a treia încercare) situație de criză pe piața carburanților, timp de trei luni.
Cabinetul Bolojan a adoptat în cele din urmă o ordonanță care ar trebui, în teorie, să țină costurile sub control, dar care amenință să provoace penurie de combustibili pe piață.
Scăderea prețului la pompă ar fi, de asemenea, nesemnificativă.
Consiliul Economic și Social, format din organizații patronale și sindicate, a avizat negativ proiectul de ordonanță – deși obligatoriu, avizul CES este doar consultativ.
Principalul argument al Consiliului a fost că măsurile vor reduce insuficient prețurile la pompă, care au urcat fără oprire după ce Statele Unite și Israelul au atacat Iranul pe 28 februarie.
Ar fi vorba despre o reducere de cel mult 50 de bani pe litru.
Situația de criză de pe piața țițeiului va intra oficial în vigoare pe 1 aprilie și va rămâne în vigoare timp de trei luni, cu posibilitatea prelungirii.
Ordonanța limitează adaosul comercial la nivelul mediu practicat anul trecut.
Companiile care nu respectă acest prag riscă amenzi de până la 1% din cifra de afaceri.
Tot până pe 30 iunie sunt interzise și exporturile de motorină și țiței fără acordul autorităților. În acest caz, amenzile ajung la 10%, dar ele nu s-ar aplica decât în cazul producției interne.
Inundațiile: oportunități de „afaceri”
Dezastrele climatice au făcut anul trecut pagube de peste 120.000.000.000 de dolari și mii de victime: nu puține dintre ele, în România, unde – potrivit unui studiu al Băncii Mondiale – în fiecare an mor opt oameni, iar până la 150.000 au de suferit din cauza inundațiilor.
O nouă investigație Recorder arată că banii pentru lucrările de combatere a acestor fenomene ajung nu neapărat în zonele cele mai expuse, ci în cele bine conectate politic.
În vreme ce gălățenii așteptau de ani întregi investiții în lucrări de apărare împotriva inundațiilor, Apele Române alocau bani pentru intervenții pe râuri fără risc semnificativ, dar în zona de influență a cui trebuie.
Situația ar fi binecunoscută în Administrația Națională “Apele Române”.
Exporturi masive de arme către Israel
Adevărul se încăpățânează să rămână adevăr chiar și atunci – sau mai ales atunci – când este inconfortabil: o anchetă a site-ului snoop.ro arată că România a exportat anul trecut în Israel bunuri militare de peste 78.000.000 de euro.
Datele sunt extrase dintr-un raport oficial al ministerului de externe. Pe locul al doilea în clasamentul exporturilor se află Cehia: 36.000.000, de două ori mai puțin decât în cazul Israelului.
Livrările includ atît elemente direct letale, cât și componente esențiale pentru funcționarea sistemelor armatei.
Adeseori, însă, exporturile sunt încadrate într-o categorie de dublă utilizare: atât militară, cât și civilă.
Este și cazul unei categorii definite drept „echipamente electronice”, dintre care s-au trimis anul trecut produsele cu cea mai ridicată valoare: peste 20.000.000 de euro.
În raportul din septembrie al unei comisii de anchetă care a activat sub egida ONU, Israelul e acuzat că a comis un genocid împotriva populației din Fâșia Gaza.
Documentul spune că sistemul prin care România a furnizat piese, componente și armament este unul opac, care „ascunde produsele cu dublă utilizare și transferurile indirecte”.
Iranul, între rugăminți și amenințări
Donald Trump insistă că Iranul l-ar „implora” să negocieze încetarea războiului din Orientul Mijlociu, în ciuda dezmințirilor repetate ale Teheranului.
În același timp, el afirmă că, în lipsa unor discuții, America va deveni „cel mai întunecat coșmar al Iranului”.
Într-o ședință de Guvern pe care a condus-o astăzi (pentru prima dată de când a pornit la război, împreună cu Israelul), Donald Trump și-a reluat colecția de „greatest hits” din ultima lună – capacitatea militară a republicii islamice ar fi aproape distrusă, aliații NATO l-au dezamăgit (și îi va ține minte), iar presa care observă că obiectivele sale se schimbă aproape zilnic s-ar ocupa cu „fake news”.
Și totuși, întrebat dacă e adevărat că Pentagonul vrea să redirecționeze arme destinate Ucrainei, plătite tocmai de europenii din cadrul NATO, el a spus că „procedăm așa tot timpul”.
Nici Statele Unite, nici Israelul nu au făcut publică vreo dovadă certă că Iranul ar fi reprezentat o amenințare iminentă, ceea ce nu l-a împiedicat pe liderul de la Washington să pretindă că regimul de la Teheran ar fi fost pe punctul de-a obține o armă atomică în scurt timp.
„Ar fi dobândit-o în două săptămâni. Sau poate-n patru”, a declarat Trump.
Un element de noutate, totuși: emisarul american Steve Witkoff a confirmat că, prin intermediul Pakistanului, Washingtonul a trimis Teheranului un plan în cincisprezece puncte menit să pună capăt războiului.
Republica islamică prezentase ieri o contrapropunere care include încetarea imediată a operațiunilor ofensive și plata unor despăgubiri.
În fine, Israelul a anunțat azi că a lichidat încă un demnitar iranian de rang înalt: Alireza Tangsiri ar fi fost direct implicat în operațiunile de blocare și de minare a strâmtorii Ormuz, a spus ministrul apărării, Israel Katz.
