01:05 Criza carburanților: măsuri suplimentare
03:58 Legea femicidului, la mâna președintelui
09:23 O lună de război
12:46 Cum vrea statul să reducă facturile
13:27 Explozia din Rahova: blocul stă să cadă
14:10 „Maestrul Sinecurilor” vrea discreție
Botezat deja „Ordonanța Apă Sfințită”, din cauză că mai nimeni nu se-așteaptă să reducă prețurile carburanților, un act normativ adoptat ieri de Guvern va fi urmat foarte repede de măsuri suplimentare.
Chiar și premierul Bolojan recunoaște că acciza aplicată în cazul combustibililor ar putea fi redusă.
După o lună de război în Iran, litrul de motorină e cu doi lei mai scump în România, iar cel de benzină – cu un leu.
La capătul unei serii de amânări succesive, cabinetul a stabilit ieri să plafoneze adaosul comercial practicat în cazul combustibililor.
Într-un interviu acordat site-ului G4Media, premierul a spus că partidele de la putere preferă să reducă nivelul accizei, nu pe cel al TVA-ului, de teama unor eventuale sancțiuni din partea Comisiei Europene.
Cabinetul ar urma să discute luni și alte măsuri menite să tempereze creșterea prețurilor.
Ordonanța de urgență de ieri limitează de la 1 aprilie adaosul comercial practicat în stațiile de alimentare la media anului trecut.
Guvernul a declarat situație de criză pe piața carburanților timp de trei luni, perioadă în care sunt interzise și exporturile fără acordul autorităților.
Spre comparație, Polonia, cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, a stabilit că va reduce nivelul TVA la combustibili de la 23 la 8%, dar și accizele, la nivelul minim permis de reglementările europene.
Premierul Donald Tusk a estimat că prețurile se vor reduce cu peste un zlot în cazul tuturor tipurilor de combustibili.
Ministerul Economiei din Polonia va introduce prețuri maxime, iar Guvernul ar putea să impună și o taxă excepţională pe profiturile companiilor petroliere.
Legea femicidului, la mâna președintelui
Președintele României nu pare foarte convins că va promulga repede legea de combatere a femicidului.
Întrebat într-o conferință de presă despre intențiile sale, Nicușor Dan a declarat că ar fi nevoie de atenție pentru a nu strica aumite „echilibre” din Codul Penal.
Promulgarea unei legi se face în cel mult douăzeci de zile de la primire, dar președintele o poate retrimite Parlamentului sau poate să ceară o analiză din partea Curții Constituționale.
A și procedat astfel în cazul „legii Vexler”, care înăsprește pedepsele pentru propaganda și pentru activitățile legionare și fasciste.
Proiectul care definește infracțiunea de femicid a fost ținta unei campanii intense de manipulare și dezinformare în ultimele săptămâni – contestatarii lui reclamă presupuse „abuzuri și discriminări” viitoare.
Senatoarea Victoria Stoiciu, una dintre inițiatoarele legii femicidului, spune că textul se referă atât la bărbați, cât și la femei, dar adaugă că nu poate fi negat faptul că, în proporție covârșitoare, cele mai multe victime ale violenței domestice sunt femei.
Noua lege doar închide anumite „portițe” prin care agresorii și instituțiile mutau întreaga răspundere tot pe umerii victimelor.
Consultate de Știrile Zilei, surse juridice afirmă că președintele ar putea invoca, cel mult, anumite nuanțe procedurale ca să nu promulge legea femicidului.
Anul trecut, șaizeci de femei au fost ucise de foști sau actuali parteneri, multe dintre ele cu legea în mână: obținuseră ordine de protecție și ceruseră ajutorul autorităților în repetate rânduri.
În 2026, bilanțul a ajuns deja la nouă femei omorâte.
O lună de război
În această noapte se împlinește o lună de când Statele Unite și Israelul au pornit la război împotriva Iranului fără obiective clare, fără să fi anunțat vreun aliat și fără un mandat internațional.
Conflictul din Orientul Mijlociu a provocat, între altele, un șoc profund pe piața globală a energiei, iar pericolul escaladării nu poate fi niciodată exclus – mai nou, Arabia Saudită ar fi interesată să se implice.
Pe acest fundal, BBC trece astăzi în revistă efectele pe care acest nou război le are asupra civililor din Iran: la fel ca și în Gaza, ei sunt cei care suportă greul atacurilor.
Date certe despre victimele civile ale războiului nu sunt încă disponibile, dar o organizație neguvernamentală cu sediul în Statele Unite afirmă că aproape 1.500 de oameni ar fi murit numai în prima lună de conflict.
Peste 200 dintre victime erau minori.
Consultați de jurnaliști independenți sau de activiști care colaborează pe propriul risc cu BBC-ul, mai mulți cetățeni ai Iranului afirmă că resentimentele provocate de bombardamentele americano-israeliene sporesc pe zi ce trece: multe dintre țintele militare sau administrative lovite până acum se află în cartiere rezidențiale foarte populate, iar pierderile de vieți și pagubele materiale au fost considerabile.
Cel mai scandalos exemplu e bombardarea unei școli de fete din sudul țării în chiar primele zile ale războiului: Statele Unite și Israelul nu au explicat nici până acum circumstanțele în care instituția a fost atacată.
Sute de oameni, printre care se aflau numeroase eleve, și-au pierdut însă viețile.
Pericolul escaladării
Guvernul israelian spune că a lansat peste 12.000 bombe asupra Iranului până acum: 3.600 au căzut numai în capitala Teheran.
Comandamentul Central al forțelor americane din Orientul Mijlociu, de asemenea, afirmă că a lovit peste 9.000 de ținte.
O bună parte din elita politică și militară a Iranului a fost lichidată, iar infrastructura militară a republicii islamice a avut și ea de suferit.
Totuși, armata și Gărzile Revoluționare continuă lupta, strâmtoarea Ormuz rămîne blocată, iar rachete balistice și drone sunt lansate aproape zilnic asupra aliaților Americii din Golful Persic.
Apropo de aliați, o sursă din cadrul serviciilor secrete saudite citată de cotidianul New York Times afirmă că Riadul ar îndemna Statele Unite să sporească intensitatea atacurilor.
Prințul moștenitor Mohammed bin Salman, liderul de facto al Regatului, consideră că acest război i-ar oferi „o șansă istorică” să refacă Orientul Mijlociu.
Rivali cu vechime în regiune, Riadul și Teheranul încearcă de decenii să-și impună voința asupra statelor din Golful Persic.
Potrivit sursei citate, Arabia Saudită ar lua în calcul chiar posibilitatea de a se implica militar în acest război, în funcție de evoluția evenimentelor.
