01:04 Percheziții la ARR

05:25 Contabilitate PSD cu spor

07:29 Război prelungit în Iran

09:16 Trei luni de libertate

10:10 ANAF, comerț de lux

10:50 Marea prietenie maghiaro-rusă

Fostul șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, în prezent director al Autorității Rutiere, a fost vizat astăzi de percheziții DNA: atât la sediul instituției, în clădirea Ministerului Transporturilor, cât și acasă, afirmă surse juridice.

La cele două domicilii ale lui Cristian Anton, din București și Timiș, ar fi fost găsite cutii cu sume importante.

În dosar sunt cercetate douăsprezece persoane din cadrul ARR: ele ar fi cerut mită între 600 și 1.500 de euro pentru subiectele de la examenul pentru atestatele de șoferi profesioniști pentru transportul de marfă.

Școlile de atestate, numite centre de perfecționare, cereau candidaților diferite sume pentru a-i „îmbuna” pe examinatorii din cadrul Autorității Rutiere Române: aceștia, la schimb, fie le dădeau candidaților foaia cu răspunsuri corecte, fie eliberau atestatul fără ca măcar elevul să fie prezent la examen.

Cunoscută de ani buni, schema a fost explicată la Știrile Zilei de către Petru Bordeianu, președintele Federației Naționale a Formatorilor Auto.

Vechi colaboratori

Potrivit declarațiilor de avere, Cristian Anton a câștigat sume importante din activitatea de examinator.

Anul trecut, site-ul snoop.ro a descoperit încă un miracol în cea mai recentă declarație: venituri de 10.000 de euro lunar din cinci locuri de muncă: Autoritatea Rutieră, Ministerul Transporturilor, podul de la Calafat, Aeroportul Traian Vuia din Timișoara și o companie de apă din Călărași.

Întrebat cum face față presiunilor – slujbele sunt în județe aflate la mare distanță -, Cristian Anton a răspuns scurt: „Ca orice gospodar”.

Cariera lui e strâns legată de cea a lui Sorin Grindeanu: au fost amândoi aleși în Consiliul Local Timișoara din partea PSD, după care Anton s-a angajat la Prefectură și la Consiliul Județean Timiș.

Ulterior, Grindeanu l-a adus în București în funcția de șef de cabinet, pe cînd era ministru al transporturilor.

Întrebat cum a primit vestea deschiderii acestui dosar, liderul PSD a declarat că speră ca Anton să fie nevinovat.

„Cât de ușor ajungi instructor auto în România” arată și  o investigație Recorder cu acest titlu: autorul ei, Gabriel Nicolae, a obținut atestatul fără să fi făcut o singură oră de teorie sau de practică.

Trei luni în libertate

Condamnat la un deceniu de închisoare într-un dosar de corupție cu un prejudiciu de peste 30 de milioane de lei, fostul baron PSD de Constanța Nicușor Constantinescu iese din închisoare timp de trei luni.

Info Sud-Est scrie că fostul președinte al Consiliului Județean se va trata pentru cancer la prostată.

Într-o decizie anterioară, contestată de procurorii DNA, Curtea de Apel București stabilise că Nicușor Constantinescu nu poate primi îngrijirile necesare în rețeaua de sănătate a Administrației Penitenciarelor și nici, sub pază, în cea a Ministerului Sănătăţii.

El se află acum în Penitenciarul Jilava.

Trimis în judecată în 2014, Nicușor Constantinescu a plecat atunci în Statele Unite și a fost dat în urmărire internațională.

Surprins, între altele, în timp ce fuma pe o terasă din New York, el avea să fie prins, în cele din urmă, în Turcia.

Un război prelungit

Încă o zi, încă o ieșire nervoasă a lui Donald Trump pe rețelele sociale: împotmolit într-un război la care a plecat fără să consulte ori să anunțe vreun aliat (cu excepția Israelului), președintele Statelor Unite le cere partenerilor tradiționali „să se ducă să-și ia singuri petrolul” blocat de Iran odată cu strâmtoarea Ormuz, o cale-cheie de transport prin care țițeiul din Golful Persic ajunge în restul lumii.

„Va trebui să învățați să vă apărați singuri”, le spune Trump aliaților Statelor Unite, „n-o să vă mai ajutăm de-acum înainte, așa cum nici voi nu ne-ați ajutat”.

Apelurile repetate ale administrației americane ca țările NATO să se implice în războiul din Iran au fost primite cu refuzuri politicoase: Italia, de exemplu, nu a permis armatei americane să folosească o bază din Sicilia, pentru că operațiunea implica avioane care iau parte la bombardamente.

De celalaltă parte, Iranul a atacat un petrolier kuweitian de mari dimensiuni în zona Portului Dubai.

Încărcat aproape complet la momentul atacului, vasul a luat foc – nimeni nu a fost rănit, însă prețul petrolului brut a crescut imediat după aceea: pe bursele asiatice, barilul se vindea la un moment dat cu peste 115 dolari.

Armata israeliană, în fine, se declară pregătită să continue războiul cu Iranul timp de mai multe săptămâni: premierul Benjamin Netanyahu afirmase anterior că Israelul și-a atins mai bine de jumătate din obiectivele militare.

În cele cinci săptămîni de război de până acum, aproape 3.500 de oameni au fost uciși, cei mai mulți în Iran și în Liban.

Statele Unite au pierdut până acum treisprezece soldați.

Marea prietenie ruso-maghiară

Colaborarea maghiaro-rusă în plin război în Ucraina nu s-a limitat doar la telefoane ale ministrului de externe Péter Szijjártó către omologul său moscovit, Serghei Lavrov, în cursul unor reuniuni europene la nivel înalt.

Un consorțiu de jurnaliști europeni de investigație publică înregistări audio și stenograme ale convorbirilor: documentele arată că Szijjártó s-a implicat activ în eforturile Rusiei de a scoate de pe lista sancțiunilor internaționale mai mulți oligarhi, rude ale acestora, companii și instituții bancare.

Sumbinate constant au fost și eforturile de instituire a unor noi pachete de sancțiuni.

Multe dintre discuții, care au și dus la rezultatele dorite de Moscova, s-au purtat între 2023 și 2025, o perioadă în care Rusia nu numai că a continuat războiul din Ucraina, dar a lansat și numeroase operațiuni de război hibrid la adresa statelor de pe flancul estic al NATO.

Site-ul Politico scria de curând că Uniunea Europeană a limitat fluxul de materiale confidențiale către Ungaria și că liderii statelor membre se întâlnesc acum în grupuri mai restrânse.

Alegerile parlametare din Ungaria au loc pe 12 aprilie.

Susținut fățiș atât de Moscova, cât și de Washington, regimul condus de Viktor Orbán pare să fie cu adevărat în pericol să piardă puterea, după aproape două decenii.

Cele mai recente

PODCAST. Cum ieșim din criza energetică?

Deși pare că situația din Iran s-a ameliorat temporar, războiul ne-a arătat cât de dependente sunt, de fapt, statele europene de petrolul și gazele din Asia de Vest. Totodată, au fost reluate discuțiile despre necesitatea tranziției energetice, de la combustibilii fosili și alte surse poluante, la surse regenerabile, precum cele solare, eoliene sau hidroelectrice. Nu și în România, unde, de câțiva ani, politicienii se încăpățânează să caute alternative mai puțin sustenabile pentru asigurarea independenței și suveranității energetice.