00:57 Consultări oficiale
03:07 Nicușor Dan, critic față de U.E.
05:15 „Guru” spiritual acuzat de agresiuni sexuale
07:38 Hantavirus: noi cazuri confirmate
09:15 Vanghelie, prejudiciu de 23 de milioane
10:17 Plouă cu bani în Sectorul 4
11:07 Keir Starmer, sub presiune
După o săptămână de criză politică încheiată în coadă de pește, Cotroceniul transmite – cu discreția obișnuită – că joi sau vineri va începe consultările oficiale pe tema formării viitorului Guvern.
Patru ar fi variantele luate în considerare de Nicușor Dan: un guvern minoritar de dreapta, însă fără Ilie Bolojan în funcția de premier; un guvern minoritar constituit în jurul PSD, cu Sorin Grindeanu la Palatul Victoria; cabinet politic, dar cu prim-ministru tehnocrat; Guvern format doar din tehnocrați.
Surse politice afirmă că, oricum, e puțin probabil ca președintele să anunțe prea curând pe cine va propune ca prim-ministru.
În orice caz, Nicușor Dan a stabilit deja un obiectiv ambițios – președintele a spus sâmbătă că viitorul Guvern va trebui să redacteze pînă la toamnă proiectul de buget pe 2027.
Anul acesta, Parlamentul a reușit să adopte bugetul abia pe 20 martie.
Dispus – cel puțin oficial – să își asume din nou funcția de prim-ministru, Sorin Grindeanu nu exclude un posibil Guvern minoritar.
Precedentul său mandat, cel din epoca Dragnea și a celebrei ordonanțe de urgență 13, s-a încheiat tot prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, în iunie 2017.
Nicușor Dan trage spre MAGA
Cât despre direcția strategică a viitorului cabinet, cîteva indicii importante a oferit tot Nicușor Dan.
Sâmbătă, tocmai de Ziua Europei, președintele a formulat public mai multe critici la adresa Uniunii Europene – anterior, el anulase un eveniment public la care ar fi trebuit să ia parte Roberta Metsola, președinta Parlamentului European.
În opinia sa, Bruxelles-ul ar fi comis o serie de greșeli, iar România nu și-a apărat în mai multe rânduri obiectivele în interiorul Uniunii.
„Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală. Când și-a neglijat industria de apărare, asta a fost o greșeală. Când în politica de mediu, evident justificată, a fixat niște ținte mult prea ambițioase, și-a afectat industria grea, și asta a fost o greșeală. Când, pe mai multe subiecte, a acționat ideologic, a fost, de asemenea, o greșeală”, a spus el.
În contextul tensiunilor tot mai evidente dintre Washington și mai multe capitale europene, Nicușor Dan crede că „Europa și România au nevoie ca Uniunea Europeană să aibă un parteneriat corect, solid, echitabil cu Statele Unite”.
„România”, a mai spus el, „este un susținător al unui astfel de parteneriat.”
În afara laudelor (cât niște blesteme) pe care aceste afirmații i le-au atras președintelui din partea fostului premier Victor Ponta, Nicușor Dan a pus în circulație și un așa-numit „fake news”: acuzația vine din partea lui Sorin Ioniță.
Președintele organizației neguvernamentale Expert Forum observă că Europa nu a renunțat vreodată la energia nucleară – dimpotrivă, chiar, ea e considerată o tehnologie de tranziție verde.
Germania, într-adevăr, a pus în aplicare o astfel de decizie, tocmai din cauză că mixul energetic al fiecărui stat e o decizie națională, dintre cele pentru care a pledat Nicușor Dan.
Sorin Ioniță adaugă că președintele, un fost activist de mediu, a ajuns astfel să recicleze „argumente voalat-suveraniste”.
„Guru” verificat de Poliție
Poliția Capitalei s-a autosesizat în urma unei investigații a site-ului snoop.ro: mai multe femei îl acuză pe așa-zisul „îndrumător spiritual“ Ovidiu Dragoș Argeșanu că le-ar fi agresat sexual în timpul unor pretinse ședințe de terapie. Polițiștii le cer altor eventuale victime să depună și ele sesizări.
Mărturiile a zeci de femei, aflate în momente de vulnerabilitate emoțională, arată un tipar de manipulare ce culmina cu abuzul fizic, arată ancheta Snoop.
De la discuții despre energii, karma și „îngeri întrupați”, Argeșanu ajungea rapid la atingeri intime și agresiuni care – potrivit Codului Penal – pot fi considerate violuri.
Multe victime au păstrat tăcerea pentru că acesta susținea că ar avea abilități periculoase și că le-ar putea face rău.
Ovidiu Dragoș Argeșanu se descrie drept medic, parapsiholog, terapeut, maestru Reiki și promotor al „medicinei chakrelor”.
Deși a absolvit medicina, el nu are drept de practică.
Totuși, timp de aproape trei decenii, a fost legitimat prin participarea la evenimente susținute chiar de Colegiul Medicilor și de cel al Psihologilor, dar și prin apariții frecvente la emisiuni TV.
Contactat de reporterii Snoop, Argeșanu a respins acuzațiile și a afirmat că pentru ceea ce face nu îi trebuie atestat de liberă practică.
Hantavirus: noi cazuri confirmate
Un bărbat din Statele Unite și o femeie din Franța au fost confirmați drept purtători ai hantavirusului: ei au revenit în țările de origine după ce fuseseră evacuați de pe vasul de croazieră la bordul căruia a izbucnit un focar de hantavirus.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, șapte cazuri care au legătură cu cele întâmplate la bordul vasului au fost confirmate în întreaga lume.
Se bănuiește că alte două persoane s-au infectat.
Cetățeanul american confirmat astăzi are simptome ușoare, însă starea de sănătate a franțuzoaicei s-a agravat – ea a intrat în legătură cu 22 de oameni până acum.
Trei dintre pasagerii vasului de croazieră au murit. Alte două cazuri confirmate implică cetățeni ai Marii Britanii.
Ei primesc acum tratament în Olanda și în Africa de Sud.
Hantavirusul se răspândește prin intermediul rozătoarelor.
În general, numărul îmbolnăvirilor este redus, iar infecțiile nu duc la probleme deosebite. În cazurile grave, însă, hantavirusul poate afecta plămânii sau rinichii și poate pune în pericol viața oamenilor.
Organizația Mondială a Sănătății a calificat drept „foarte redus” riscul unei epidemii globale.
Însă cazurile descoperite până acum au alimentat noi teorii ale conspirației, după modelul COVID-19: deja circulă insistent speculații pe tema vaccinurilor, a unor presupuse remedii miraculoase ori a așa-ziselor „arme de depopulare în masă”.
