00:49 Adevărata criză e în buzunare
03:30 Flancul estic, reunit în București
07:53 Drepturi civile ignorate
11:14 Trump în China
13:01 Fostul șef al ARR, tot în arest
13:43 PSD, din nou partener cu AUR
14:43 Copil regăsit
În vreme ce ne noi jucăm de-a criza guvernamentală, gluma chiar se îngroașă: rata inflației a ajuns la aproape 11% în aprilie, iar recesiunea pare să se fi împământenit.
Economia națională a scăzut cu 1,7% în primele trei luni ale acestui an.
Chiriile domină clasamentul scumpirilor, după care urmează costurile curentului și cele ale combustibililor.
Pentru Sorin Grindeanu, liderul PSD, datele făcute publice de Institutul Național de Statistică ar demonstra că debarcarea Guvernului Bolojan a fost decizia corectă.
De celalaltă parte, deputata PNL Raluca Turcan pare să uite, în mod convenabil, că Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă au guvernat împreună fără vreo problemă semnificativă și că finanțele publice au făcut implozie în super-anul electoral 2024, pe durata căruia marile partide nu au suflat nici o vorbuliță despre eventuale măsuri de austeritate.
„Responsabilitatea este 100% a celor care au provocat criza”, a spus ea.
Specialiștii de la Monitorul Economiei, un proiect de cercetare al Universității clujene Babeş-Bolyai, estimează că întreg anul va fi unul recesionist.
Explicația e pe cât de simplă, pe atât de dureroasă: crizele globale se suprapun instabilității politice interne.
Flancul Estic, reunit în București
Se va încheia războiul din Ucraina anul acesta?
Aflat în București, Volodimir Zelenski s-a ferit să dea un răspuns clar, dar – după mai bine de patru ani de conflict – aproape orice ar putea să pună capăt ostilităților ar fi bine-venit.
Președintele Ucrainei a luat parte, în calitate de observator, la summitul B9, al statelor de pe flancul estic al NATO, găzduit de Palatul Cotroceni.
Au mai fost de față reprezentanți ai statelor scandinave, un subsecretar de stat din America și Mark Rutte, secretarul general NATO.
În condițiile în care atenția și resursele administrației americane s-au îndreptat de multișor spre alte zone, una dintre întrebările-cheie este în ce fel mai pot susține aliații Kievului țara vecină, atât financiar, cât și militar.
Pentru gazda summitului, președintele Nicușor Dan, de securitatea Ucrainei și a Moldovei depinde securitatea noastră.
În declarația finală, liderii țărilor NATO din formatul B9 și cei ai țărilor nordice din Alianță califică Rusia drept „cea mai semnificativă și mai directă amenințare pe termen lung la adresa NATO”.
În ce măsură e de acord administrația Trump cu o astfel de afirmație rămâne de văzut la summitul Alianței, organizat la începutul lunii iulie în Ankara.
Ungaria a anunțat că își exprimă „o abținere constructivă” față de limbajul convenit de participanți.
Cotroceniul a explicat ulterior că nici la momentul la care s-a încheiat negocierea textului, nici acum Ungaria nu are un Guvern învestit.
Potrivit Președinției, abținerea este „un pas înainte față de poziția anterioară a Ungariei”, de dinainte ca Viktor Orbán să fi pierdut puterea.
Pe de altă parte, Volodimir Zelenski a anunțat în această seară că Ucraina va ajuta România cu expertiză în domeniul doborârii dronelor.
Întrebat de un reporter al site-ului HotNews, el a spus că un acord cu Bucureștiul în această privință va fi semnat în curând.
Trump în China
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a ajuns astăzi în Beijing, pentru o vizită de două zile în China: o Chină în ascensiune față de 2017, data ultimei sale vizite, și din partea căreia administrația Trump ar aștepta orice formă de ajutor în războiul din Iran.
Intrat deja în cea de-a treia lună, conflictul pornit de Statele Unite împreună cu Israelul a luat la țintă un aliat cu vechime al Beijingului.
Pentru regimul de la Teheran, China e cel mai important partener comercial.
Blocarea strâmtorii Ormuz a oprit o bună parte a exporturilor de petrol din Golful Persic, în condițiile în care China e destinația a circa 90% din livrările iraniene.
Încurcătura în care Statele Unite au intrat neprovocate în Iran amenință, de asemenea, să încurajeze pretențiile Chinei în privința Taiwanului: insula pe care Beijingul o consideră o provincie de-ale sale depinde de ajutorul militar american.
Washingtonul a aprobat de curând un contract consistent de livrare de armament către oficialitățile din Taipei, dar nu s-a angajat să apere Taiwanul în cazul unei agresiuni militare.
Relațiile comerciale, în fine, e de așteptat să domine întâlnirile din Beijing: cele mai mari două economii ale lumii au intrat anul trecut într-un conflict dur, cu consecințe în întreaga lume, marcat de tarife exorbitante și de numeroase restricții.
Președinții Xi Jinping și Donald Trump au ajuns în octombrie la un armistițiu temporar, ale cărui urmări e de așteptat să fie una dintre temele centrale ale discuțiilor.
