00:59 Posibil caz de hantavirus în Arad
02:26 Acuzații la vârful Guvernului
05:45 Fost ministru, agent american de vânzări
08:38 Procurori în arest: cum funcționa rețeaua
09:50 Un președinte în căutarea unei majorități
11:12 Negocieri la firul ierbii
13:43 Marea prietenie americano-chineză
15:13 Același deputat, alt Mercedes
16:03 Antrenoarea Camelia Voinea, suspendată
16:44 România în finala Eurovision
Direcția de Sănătate Publică Arad anchetează un caz de infectare cu hantavirus: un pacient transferat din Bihor, care fusese internat timp de doi ani la Spitalul de Psihiatrie din localitatea Ştei.
Oficialitățile sanitare spun că, cel mai probabil, este vorba de o formă a virsului care nu se transmite de la om la om.
Pacientul a început să se simtă rău acum câteva zile.
Institutul Naţional de Sănătate Publică amintește că riscul la adresa populației europene din cauza focarului de hantavirus de la bordul unei nave de croazieră aflate în Oceanul Atlantic este considerat foarte scăzut.
Din 2023 încoace, în România au fost înregistrate oficial 15 cazuri de infecţie cu hantavirus.
În general, numărul îmbolnăvirilor este redus, iar majoritatea formelor sunt ușoare și nu provoacă probleme deosebite.
În situațiile mai grave, însă, virusul transmis mai ales prin contactul cu rozătoarele poate să provoace moartea.
Acuzații la vârful Guvernului
Aproape tot ceea ce ni se întâmplă în aceste zile are legătură cu caftul politic stârnit de demiterea Guvernului Bolojan.
Toată lumea trage în toate direcțiile, iar cine rămâne în picioare în cele din urmă mai vedem noi.
Viceprim-ministra Oana Gheorghiu e acuzată de trafic de influență de PSD și de mai mulți angajați din subordine.
Într-un e-mail oficial către Serviciul de Telecomunicații Speciale și Autoritatea pentru Digitalizare, Oana Gheorghiu i-ar fi întrebat pe șefii celor două instituții dacă ar fi fost interesați de produsele unei companii private: grupul german Schwarz, care deține, între altele, lanțul de magazine Kaufland.
Acuzațiile cele mai dure vin din partea lui Dragoș Vlad, demis de Guvern lunea trecută, pe 4 mai, de la conducerea Autorității pentru Digitalizare.
Dar și sindicatul angajaților din Guvern, condus de Noni Iordache, îi cere Oanei Gheorghiu să demisioneze.
Viceprim-ministra a calificat acuzațiile de trafic de influență drept „complet false”.
A admis că s-a întâlnit însă cu reprezentanți ai concernului Schwarz, dar susține că discuțiile au fost „transparente” și „fără caracter comercial”.
Sindicatul angajaților din Guvern consideră că explicațiile Oanei Gheorghiu nu lămuresc, ci accentuează problema de fond.
În opinia salariaților, în această situație ar putea fi vorba chiar de un conflict de interese: lanțul Kaufland a sponsorizat în trecut cu 250.000 de euro Asociația „Dăruiește Viață”, pe care Oana Gheorghiu a coordonat-o anterior.
Întrebat dacă Oana Gheorghiu ar trebui să-și dea demisia, președintele Nicușor Dan a reintrat în rolul de „mediator” pe care și l-a asumat în ultima perioadă. A evitat, adică, să dea un răspuns direct.
Într-un interviu la HotNews, premierul Bolojan a fost însă tranșant – el nu consideră că Oana Gheorghiu ar fi făcut ceva ilegal sau imoral.
În Guvernul Bolojan, ea se ocupă, între altele, de restructurarea marilor companii de stat.
Fondatoarea Asociației „Dăruiește Viață” a fost numită în funcție în octombrie, după demisia cu scandal a lui Dragoș Anastasiu.
Afaceristul recunoscuse că a mituit în mod repetat, între 2009 și 2017, un angajat al Fiscului.
Fost ministru, agent american de vânzări
Dacă acuzațiile la adresa Oanei Gheorghiu – un subiect de actualitate căruia nimeni nu-i neagă importanța – fac deliciul televiziunilor întreținute de ani de zile cu zeci de milioane din buget, acestea sunt mult mai puțin atente cînd vine vorba de Bogdan Ivan.
Fostul ministru PSD al energiei ar fi făcut presiuni pentru încheierea unor contracte de achiziții de gaz lichefiat american atît asupra companiilor Romgaz și Transgaz, cât și la președinte și premier.
De contract ar fi urmat să se ocupe un intermediar ales pe criterii neștiute, compania Nova Gas&Trade.
Fostul ministru ar fi cerut chiar și un mandat de negociere „cu sprijinul SRI”, pe motiv că încerca astfel să evite riscul unui blocaj diplomatic cu partenerul strategic Statele Unite.
În condițiile în care însuși Nicușor Dan a pus la îndoială de curînd unele politici energetice și de mediu ale Uniunii Europene, această propusă afacere ridică nenumărate semne de întrebare.
Otilia Nuțu, membră a organizației neguvernamentale Expert Forum, a explicat într-un interviu pentru Știrile Zilei de ce astfel de practici sunt foarte problematice.
Marea prietenie americano-chineză
Donald Trump și-a încheiat vizita de două zile în China. N-a fost orice fel de vizită: președintele Statelor Unite a calificat-o drept „un foarte mare succes, de renume mondial și de neuitat”.
Aproape în aceiași termeni s-a exprimat și omologul său: potrivit lui Xi Jinping, evenimentul din această săptămână ar fi fost unul „istoric”.
Pentru moment, faptele nu prea susțin retorica: cele două părți nu au convenit vreun acord, iar despre conținutul discuțiilor nu se știe mare lucru.
Într-un interviu la televiziunea Fox News, Trump a pretins că Beijingul ar urma să cumpere petrol din Statele Unite și nu mai puțin de 200 de avioane Boeing.
Până la momentul publicării acestui articol, presupusele tranzacții nu fuseseră confirmate.
De asemenea, Trump pretinde că omologul său și-ar dori ca strâmtoarea Ormuz să se redeschidă cât mai repede: China e prima destinație a exporturilor iraniene de petrol și de gaze naturale.
Beijingul nu s-a grăbit să confirme nici această presupusă intenție, dar spune că face eforturi susținute să pună capăt războiului din Iran.
Intrat deja în cea de-a treia lună, conflictul a provocat o criză profundă pe piața globală a petrolului.
