01:02 Diurnele înapoi!
05:17 Emil Gânj, condamnare pe viață în lipsă
09:24 Anchete EPPO în România
10:31 Putin, la curtea împăratului
12:22 Inflația până la 11%
13:14 Daniel Băluță dă înapoi
13:58 Preț record pentru Brâncuși
Comportamentul de „stat în stat” al conducerii sistemului judiciar se manifestă aproape zilnic: noua procuroare-șefă a Parchetului General, șeful Consiliului Magistraturii și președinta instanței supreme au stabilit că magistrații își vor păstra diurnele în valoare de două procente din salariul brut.
Site-ul G4Media scrie că decizia s-a luat în urma unei întâlniri secrete de-acum o săptămână, deși Guvernul stabilise că toți angajații statului pot încasa cel mult 23 de lei pe zi.
Întîlnirea la care au participat președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, președinta instanței supreme, Lia Savonea, și procuroroarea-șefă a Parchetului General, Cristina Chiriac, a avut loc pe 12 mai.
Deși nu a fost menționată public nicăieri, șefii sistemului judiciar au vrut să mai rezolve o problemă de natură financiară a judecătorilor și a procurorilor delegați sau detașați, deci care s-ar califica pentru diurnă.
Până anul trecut, diurna magistraților era calculată în baza unei ordonanțe de urgență din 2006, care stabilea valoarea acesteia la două procente din salariul brut.
Veniturile sporeau astfel cu până la 40% lunar, în multe dintre cazuri.
În vara anului trecut, însă, cabinetul Bolojan a redus diurnele magistraților la valoarea celor încasate de ceilalți angajați din administrație: 23 de lei pe zi.
Cu alte cuvinte, șefii sistemului judiciar au decis că modificările legislative adoptate de Guvern nu se aplică în cazul procurorilor și al judecătorilor.
Ar fi vorba, scrie jurnalistul Liviu Avram, despre o interpretare convenabilă a unei practici judiciare: potrivit ei, ordonanța din 2006 ar avea prioritate în fața legii de anul trecut.
Totuși, specialiști consultați de G4Media sunt de părere că modificarea decisă de cabinetul Bolojan ar trebui luată în calcul.
Recent, peste 1.000 de magistrați au primit o consistentă creștere salarială.
Și atunci a fost implicată Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța a stabilit în aprilie că magistrații care aveau între 2018 și 2022 cel puțin optsprezece ani de vechime și grad profesional de Curte de Apel trebuie să primească pentru respectiva perioadă un spor de două procente pe zi din salariul de bază.
Condamnare în lipsă
Condamnare pe viață pe numele lui Emil Gânj, bărbatul din Mureș care și-a ucis cu toporul o fostă parteneră, după care i-a dat foc casei.
Anda Gyurca era o mamă în vârstă de numai 23 de ani.
După doar trei termene, Tribunalul Mureș a pronunțat pedeapsa maximă în acest caz, pentru omor calificat. Rudele victimei au dreptul la despăgubiri de peste 500.000 de euro, însă decizia nu este definitivă.
Iar Emil Gânj e în continuare de negăsit: a reușit să fugă imediat după crimă, în luna iulie a anului trecut.
Decizia de astăzi nu liniștește familia Andei: părinții și surorile se tem în continuare pentru viața lor, atâta vreme cât Emil Gânj e încă liber.
Camelia Gyurca, sora victimei, crede că statul nici nu mai face eforturi să-l prindă.
În vîrstă de șapte ani, copilul Andei suportă deja urmările traumei, povestește la Știrile Zilei Camelia Gyurca.
Uciderea Andei Gyurca a fost unul dintre cazurile care au dus la adoptarea legii femicidului, promulgate la finalul lunii trecute.
Moartea tinerei din Mureș a scos la iveală și nenumărate nereguli în felul în care polițiștii au gestionat cazul, de la șeful de post din localitate până la comandantul Inspectoratului Județean.
Deși conducerea Poliției Române a anunțat anchete, instituția refuză să spună cine sunt polițiștii vizați și cum au fost ei sancționați, la zece luni de la crimă.
Anda Gyurca făcuse, de altfel, toate demersurile legale pentru a se pune la adăpost: a cerut ordin de protecție, pe care Gânj l-a încălcat, și a sperat că el avea să fie prins după ce pe numele lui a fost emis un mandat de arestare cu cîteva luni înaintea crimei, cînd acesta o răpise.
În decizia de azi, Tribunalul Mureș remarcă – între altele – că femicidul nu este un impuls de moment, care apare spontan, ci că există semne pe care instituțiile sunt obligate să le înțeleagă și în urma cărora trebuie să reacționeze rapid. â
Instanța enumeră câteva dintre semnalele de alarmă: gelozia extremă, agresiunile și amenințările sau lipsirea de libertate.
Avertisment
„Investigăm persoane care au anumite funcții mai înalte în diverse instituții din statul român”.
Pe picior de plecare de la Parchetul European, la capătul unei perioade de șapte ani, Codruța Kovesi continuă să se joace cu nervii elitei politice și administrative din România.
Într-un interviu pentru G4Media, Kovesi a spus că mai multe investigații sunt în curs, dar nu a dat amănunte despre ele și nici nu a garantat că cercetările se vor încheia cu rechizitorii.
Pe de altă parte, procuroarea-șefă a Parchetului European speră ca dosarul Pfizer, referitor la cumpărarea de vaccinuri din timpul pandemiei, să se încheie în mandatul său. â
O decizie în primă instanță luată de un tribunal din Belgia anul acesta obligă România să plătească peste o jumătate de miliard de euro companiei Pfizer, în contul unor contracte neduse la capăt pentru vaccinuri anti-COVID.
Într-un interviu anterior, pentru site-ul context.ro, Codruța Kovesi a exclus din nou posibilitatea să intre în politică, dar nu și pe cea de a accepta o eventuală funcție publică.
Putin, la curtea împăratului
La scurt timp după ce l-a primit cu mare fast pe Donald Trump, Beijingul îl găzduiește și pe Vladimir Putin: este a douăzeci și cincea vizită a președintelui Rusiei în China, de care țara sa a devenit într-atât de dependentă încât ar putea să fie considerată subordonată acesteia.
Putin a spus că Moscova și Beijingul privesc viitorul „cu încredere” și că își dezvoltă activ legăturile.
O temă fundamentală este războiul din Ucraina: mai multe țări europene continuă să îndemne China să își folosească influența asupra Rusiei pentru a facilita o soluție negociată.
Din 2022 încoace, de la izbucnirea războiului, China a menținut o poziție ambiguă: a cerut respectarea suveranității și a integrității tuturor țărilor, dar a și insistat asupra „preocupărilor legitime” de securitate ale părților implicate, o aluzie la Rusia.
În termeni concreți, Beijingul a cumpărat numai anul trecut peste 100.000.000 de tone de petrol și aproape 50.000.000.000 de metri cubi de gaze naturale din Rusia.
Administrația americană a acuzat China – mai frecvent în vremea lui Joe Biden și mai rar după revenirea lui Trump la Casa Albă – că furnizează Rusiei produse cu dublă utilizare, care o ajută să își susțină operațiunile armate.
Totuși, scrie ziarul Financial Times, Xi Jinping i-ar fi spus săptămâna trecută lui Donald Trump că Vladimir Putin ar putea ajunge să regrete invadarea Ucrainei.
O sursă a cotidianului britanic afirmă că președintele Chinei nu a făcut până acum, în cursul discuțiilor cu demnitari și diplomați americani, comentarii la adresa lui Putin ori în privința mersului războiului.
