01:03 Drona de la Galați, primele măsuri
05:01 Nicușor Dan, huiduit
08:45 NATO și U.E., îngrijorate
11:28 Caft politic fără oprire
13:25 Zeci de drone, nicio intervenție
15:39 Tensiuni între Polonia și Ucraina
16:40 Bulgaria, negocieri pe limba lui Trump
17:37 Soțul procuroarei generale, „detașat”
„Nu expuneți inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni”: acest „prietenesc” avertisment adresat diplomaților români din Ucraina, înaintea unor noi bombardamente rusești, a fost urmat la nici 24 de ore de cel mai grav incident de securitate de pe teritoriul României de când Vladimir Putin a pornit războiul din țara vecină.
O dronă rusească s-a prăbușit în noaptea de joi spre vineri pe acoperișul unui bloc cu zece etaje din Galați și a provocat o explozie și un incendiu.
Două persoane – o femeie de 53 de ani și un băiat de 14 – au fost rănite.
Cei doi au suferit arsuri, dar se află acum în stare stabilă. Aproape șaptezeci de persoane au fost evacuate sau au părăsit singure imobilul.
Președintele Nicușor Dan i-a vizitat pe răniți în această seară.
Potrivit Ministerului Apărării, încărcătura dronei de tip Geran 2 a explodat la momentul impactului. Două avioane de luptă F-16 au fost ridicate de la sol. Piloții au primit autorizația de a distruge eventuale ținte, însă nu au făcut-o.
În absența premierului Bolojan, aflat în Moldova, și a consilierului prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca, Nicușor Dan a convocat astăzi o ședință de urgență a Consiliului Suprem de Apărare.
La capătul ei, președintele a anunțat că Bucureștiul îl declară indezirabil pe consulul Rusiei de la Constanța și că va închide consulatul.
Numit în 2023, Andrei Kosilin are la dispoziție trei zile pentru a părăsi România.
Putin: „Să ne trimită resturile”
Nicușor Dan s-a arătat convins că drona prăbușită la Galați a fost una care provenea din Rusia. Președintele a recunoscut tacit că, deocamdată, România nu dispune de drone interceptoare care să poată fi folosite în astfel de împrejurări.
Diferite înțelegeri cu Statele Unite, cu NATO și cu Ucraina există, iar programul european de înarmare SAFE se referă și la cumpărarea sau la producția unor astfel de aparate.
Bucureștiul, pentru moment, mizează pe ajutorul din partea aliaților.
Kremlinul a reacționat scurt, cel puțin în primă instanță: Vladimir Putin este la curent cu incidentul din România, a anunțat purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov.
Potrivit lui, Rusia va lua în curând măsuri prin care să răspundă închiderii consulatului de la Constanța.
Un membru al Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului Rusiei, a calificat însă drept „o provocare” acuzațiile formulate de oficialitățile române la adresa Moscovei.
Ulterior, însă, Vladimir Putin a sugerat că drona prăbușită azi-noapte Galați ar fi fost ucraineană.
„Să ne trimită resturile”, a spus el, pe motiv că Moscova ar vrea să facă „propria anchetă independentă”.
NATO și U.E., preocupate
Înainte ca președintele și premierul României să fi intervenit public în urma acestui incident, președintele Letoniei și o purtătoare de cuvânt a NATO, Allison Hart, au condamnat cele întâmplate.
Allison Hart a și dat asigurări că Alianța era în legătură cu oficialitățile române.
Pe Internetul de limbă română se pornise deja obișnuitul festival de afirmații panicarde și de teorii ale conspirației necombătute de vreun funcționar sau demnitar.
Printre ele: „România e în război” sau „Nicușor aștepta semnalul”.
Mai apoi, în jurul orei 08:00, Ministerul Apărării a explicat, poticnit și în termeni foarte tehnici, de ce avioanele ridicate de la sol de Forțele Aeriene nu au doborât drona, deși aveau permisiunea să o facă: ar fi riscat să provoace astfel și mai multe victime și pagube materiale.
NATO și Uniunea Europeană au condamnat de la cel mai înalt nivel – prin Mark Rutte și Ursula von der Leyen – ceea ce secretarul general al Alianței numește „comportamentul necugetat și periculos al Rusiei”.
Președinta Comisiei a anunțat și că statele membre pregătesc încă un pachet de sancțiuni la adresa Moscovei.
O poziție chiar mai fermă a adoptat președintele Cehiei: „Nu ar trebui să ne oprim la simpla condamnare comună”, a spus Petr Pavel.
General în retragere și fost președinte al Comitetului Militar NATO, el invoca acum o săptămână măsuri precum oprirea accesului Rusiei la Internet, deconectarea băncilor sale de la sistemele financiare globale şi doborârea avioanelor care încalcă spaţiul aerian al aliaţilor.
De cealaltă parte, premierul Slovaciei, Robert Fico, e de părere că Rusia și Uniunea Europeană ar trebui să înceapă imediat dialogul și să evite „declarațiile provocatoare”.
Politică. Sau politicianism?
Cu un Guvern demis acum trei săptămâni și fără vreun semn că medierea prelungită de la Cotroceni ne-ar fi apropiat de o soluție, partidele parlamentare mari au improvizat cum s-au priceput și-au încercat, fiecare, să dea vina pe celelalte.
Ilie Bolojan, după cum spuneam, și-a delegat atribuțiile de reprezentare în CSAT ministrului apărării, Radu Miruță.
Unul dintre primii lideri politici care au condamnat incidentul a fost președintele PSD, Sorin Grindeanu. A uitat totuși să menționeze că Rusia este un stat agresor, ba chiar nu s-a referit deloc la ea.
Liderul PSD a lansat însă un nou atac la adresa ministrului USR al apărării: în opinia sa, Radu Miruță trebuie să înceapă să se ocupe cu „seriozitate” de înzestrarea armatei, chiar dacă este demis.
Ceva mai târziu, într-un comunicat al PSD, formațiunea condamnă „încălcarea inacceptabilă a suveranităţii României de către Federaţia Rusă”.
Și liderul AUR, George Simion, s-a grăbit să marcheze momentul în cheie politicianistă.
Dar și el a reușit să nu menționeze că Rusia a pornit războiul din țara vecină sau că bombardează în valuri Ucraina de mai bine de patru ani.
„Lăsați un Guvern legitim să preia conducerea”, a scris el pe rețelele sociale.
Cu peste un an în urmă, parlamentarii AUR au votat împotriva legii care permitea armatei să doboare dronele. Împreună cu cei de la SOS și POT, ei au și atacat apoi documentul Curtea Constituțională.
CCR, de altfel, e așteptată ca în următoarele două săptămâni să ia în discuție două sesizări privind legalitatea ordonanței prin care Guvernul a dat undă verde programului de reînarmare SAFE.
Sesizările au fost depuse de AUR și de PSD.
