01:17 Pomohaci: droguri și violuri
04:24 Șeful Armatei, sub presiune
05:54 Marea eliberare: astăzi, Darius Vâlcov
07:00 Sorin Blejnar, aproape scăpat
08:59 Ucraina atacă Petersburgul
10:40 Legea salarizării: noi proteste
11:54 Psihologul Ion Duvac, audiat
12:41 Violator în libertate
Nu mai puțin de trei percheziții l-au vizat astăzi pe fostul preot și cântăreț de muzică populară Cristian Pomohaci.
Bărbatul de 57 de ani este bănuit de viol și de agresiuni sexuale asupra mai multor băieți cu vârste de până în 16 ani.
Potrivit surselor Știrilor Zilei, abuzurile cercetate de procurori ar fi început în 2022, iar printre victime s-ar număra un minor instituționalizat.
Una dintre percheziții a vizat chiar locuința suspectului, unde s-ar fi găsit și droguri, conform unor surse din anchetă contactate de Recorder.
Informații obținute cu puțin înaintea publicării acestui articol indicau că reținerea lui Pomohaci era iminentă.
Pe numele lui Pomohaci ar exista și un dosar la DIICOT.
Fostul prelat a mai fost acuzat într-un dosar similar, în anul 2017: atunci a ieșit la iveală o înregistrare în care acesta era surprins pe când încerca să cumpere servicii sexuale din partea unui adolescent.
Dosarul inițial a fost clasat după doi ani, în februarie 2019: trecuse mai bine de un deceniu de la comiterea faptelor, așa că ele s-au prescris.
Totuși, fostul preot a fost exclus din Biserică și și-a pierdut dreptul de a mai oficia slujbe.
El și-a continuat însă cariera de interpret de muzică populară, ba chiar a fost invitat la mai multe evenimente plătite din fonduri publice.
Mai mult, Cristian Pomohaci și-a făcut o așa-zisă mănăstire în localitatea mureșeană Ernei.
A primit acolo vizitele a sute de persoane, în ciuda avertismentelor BOR.
Șeful Armatei, sub presiune
Pasager – în condiții încă nelămurite – al mai multor zboruri Nordis spre destinații exotice, Sorin Grindeanu a descoperit dintr-odată că funcțiile înalte vin la pachet cu obligații de ordin etic: liderul PSD cere demisia generalului Gheorghiță Vlad.
Potrivit lui, retragerea de la conducerea Armatei ar fi „gestul firesc” al unui militar a cărui conduită profesională e pusă la îndoială.
Șeful Statului Major al Apărării se află sub urmărire într-un dosar în care procurorii militari din cadrul DNA îl bănuiesc de angajări ilegale în cadrul MapN: el ar fi intervenit în favoarea membrilor de familie ai mai multor alți generali.
Gheorghiță Vlad a respins în mod categoric acuzațiile și a constatat că ele au devenit publice într-un moment foarte vulnerabil pentru Armata Română – după gravul incident de securitate de la Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc și a explodat.
Cercetările în acest dosar, a adăugat el, începuseră cu aproape un an în urmă.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a spus că va analiza situația creată la vârful Armatei împreună cu Nicușor Dan.
Președintele este, potrivit Constituției, comandantul suprem al Armatei Române.
De-a lungul timpului, Nicușor Dan a spus în mai multe rânduri că punerea sub urmărire penală a unei persoane este, de regulă, incompatibilă cu ocuparea unor funcții publice importante.
Marea eliberare: astăzi, Darius Vâlcov
Darius Vâlcov, fost ministru PSD al Finanțelor în epoca Dragnea și fost primar al Slatinei, a ieșit astăzi din închisoare.
Tribunalul Vrancea l-a eliberat condiționat după ce a executat trei ani din pedeapsa de cinci pe care o primise în așa-numitul „dosar al tablourilor”.
Încă din noiembrie, condamnarea inițială – de șase ani – i-a fost redusă cu unul: instanța supremă, condusă de Lia Savonea, i-a admis fostului demnitar o cale extraordinară de atac, recursul în casație.
Un complet al Înaltei Curți a stabilit atunci că, în cazul său, traficul de influență s-a prescris.
Vâlcov rămăsese cu pedeapsa pentru spălarea banilor și a contestat-o și pe aceea.
Fostul ministru a încasat, pe cînd era primar al Slatinei, comisioane consistente din mai multe contracte de lucrări publice – prejudiciul trece de 6.000.000 de lei.
El are în continuare de plătit paguba, așa că Fiscul încearcă să vândă aproape 120 de opere de artă pe care le cumpărase prin interpuși.
Unele tablouri fuseseră ascunse în pereţii falşi ai unor imobile.
Sorin Blejnar, aproape scăpat
Curtea de Apel București, pe de altă parte, a deschis calea ștergerii unei alte sentințe definitive pentru corupție: cea pronunțată pe numele lui Sorin Blejnar, fost președinte al Fiscului.
Un complet de divergență de la instituția condusă de Liana Arsenie a admis, în principiu, exercitarea unei noi căi extraordinare de atac a sentinței de cinci ani de închisoare pe care Blejnar a primit-o pentru trafic de influență.
Judecarea pe fond a contestației în anulare formulate de acesta va începe peste două săptămâni.
Blejnar a primit condamnarea în 2019, din cauză că a încasat o mită de 12.000.000 de lei: 20%, adică, din valoarea unor contracte ale ANAF.
Eliberat încă din 2021, el nu numai că va primi înapoi, dacă are câștig de cauză, sumele deja confiscate de stat, dar va fi și despăgubit pentru perioada petrecută în închisoare.
Avocații lui Blejnar susțin că, la data condamnării, faptele erau deja prescrise.
Ei au invocat o decizie a instanței supreme: un complet din care a făcut parte și Lia Savonea a stabilit că prescripția în cazul infracțiunilor de luare de mită începe de la momentul în care inculpatul a pretins banii, nu de la cel în care a încasat ultima tranșă.
Un proiect de lege depus în Parlament ar corecta această aberantă stare de lucruri: în baza noilor reguli, de pildă, un infractor poate scăpa de pedeapsă, grație prescripției, chiar în timp ce continuă să ia mită.
Proiectul a fost adoptat de Senat și urmează să ajungă la Camera Deputaților.
E însă blocat la Comisia Juridică și la cea pentru Drepturile Omului, în așteptarea unor rapoarte ale acestora.
Din decembrie încoace, legea a fost pusă în dezbatere pe ordinea de zi a Camerei Deputaților de șaisprezece ori, sub rezerva depunerii celor două rapoarte, care nu au fost publicate nici până în ziua de azi.
Ucraina atacă Petersburgul
Kremlinul a amenințat că Rusia va continua atacurile sistematice asupra Ucrainei, după ce țara vecină a lansat mai multe drone asupra unui terminal petrolier și a unei baze navale din Sankt Petersburg.
S-a întâmplat cu doar cîteva ore înainte ca în oraș să înceapă un forum economic prezidat de Vladimir Putin însuși.
Din partea Ucrainei, a fost o încercare de a-l pune pe acesta în dificultate și de-a arăta cît de vulnerabile sunt marile orașe ale Federației.
Atacurile au vizat și o instalație militară din Kronstadt, un oraș-port de pe o insulă unde se află numeroase echipamente ale flotei baltice a Rusiei.
La forumul economic considerat „Davosul Rusiei” Putin urmează să țină discursul principal vineri, în prezența președinților din Uzbekistan și Tanzania.
Vor mai fi de față demnitari din China și din Arabia Saudită, dar și din Statele Unite.
Și rușii au atacat Ucraina azi-noapte, cu aproape 200 de drone: cel puțin o persoană a fost ucisă și numeroase altele rănite în orașele Sumî și Herson.
În noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat cel mai intens atac asupra Ucrainei din ultimele luni: cel puțin 23 de oameni au fost uciși.
Aflat astăzi într-o vizită neanunțată la Kiev, secretarul general NATO, Mark Rutte, a spus că Alianța face eforturi să trimită Ucrainei mai multe interceptoare de rachete: rezervele Statelor Unite s-au redus drastic din cauza războiului din Iran.
