00:00 Intro
00:58 Lia Savonea a găsit vinovații
05:13 129 de copii morți, dosare clasate
07:27 „Încrezător”, dar fără voturi
09:48 Kelemen Hunor: „Sunt pentru un guvern politic”
11:56 Prețuri plafonate în continuare
12:41 Șeful CFR a comis-o din nou
13:35 Tate: sprijin politic important
Peste 3.500 de judecători s-au răsculat împotriva proiectului viitoarei legi a salarizării bugetarilor și, sub acest pretext, denunță o presupusă încercare de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică. Supărarea lor este legată de fapt de intenția de înghețare a veniturilor magistraților timp de câțiva ani – până când salarizarea din întregul sistem devine mai echitabilă. Cataloghează propunerea, într-un comunicat emis astăzi, drept „inacceptabilă”. În ședința de ieri a Consiliului Superior al Magistraturii, magistrații s-au lansat în victimizări și acuzații grave, iar la final au anunțat că vor sesiza mai multe instituții europene, printre care Comisia Europeană, Parlamentul European și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în legătură cu ceea ce ei numesc „atacul fără precedent la adresa justiției”.
Lia Savonea, președinta Înaltei Curți de Justiție și Casație, a arătat cu degetul spre Ilie Bolojan, pe care l-a acuzat că a manipulat opinia publică cu privire la pensiile speciale, prezentându-i pe magistrați drept o categorie privilegiată. Apoi a dat vina pe cei care nu înțeleg „dreptul”.
Savonea a trecut pe lista marilor vinovați și jurnaliștii, făcând trimitere la documentarul Recorder „Justiție capturată”. Totodată, CSM dedică în documentul destinat intituțiilor europene opt pagini documentarului semnat de Mihai Voinea și Andreea Pocotilă. În esență, sunt reluate acuzațiile făcute și de Curtea de Apel București: că Recorder n-ar fi cerut punct de vedere de la instanțele vizate în material și că ar fi dus o campanie destabilizare a puterii judecătoreşti.
Președinta Curții Supreme susține că, în cazul prescripțiilor, se stigmatizează judecătorul, când de vină în acest caz ar fi procurorii. La câteva ore distanță, procurorul CSM Claudiu Sandu i-a dat replica pe rețelele sociale. Acesta scrie că „pretind că apără independența justiției tocmai cei care s-ar face vinovați de distrugerea ei”. Cât despre prescripție, mod în care au scăpat de dosare de corupție mulți politicieni, procurorul subliniază că metodele îndoielnice descoperite și de Recorder – cum ar fi înlocuirea câte unui membru din complet și reluarea de la zero a cercetării judecătorești, amânările inutile în dosare cu miză, detașările succesive sau revocarea unor delegări, au contribuit la neîncrederea în Justiție.
129 de copii morți, dosare clasate
Dacă mai era nevoie, iată încă un exemplu revoltător legat de felul în care funcționează Justiția. Publicația G4Mdia dezvăluie că toate dosarele în cazul abuzurilor împotriva copiilor cu dizabilități din centrele din Mureș, descoperite în anul 2024 de către Centrul de Resurse Juridice, au fost clasate. În răstimp de trei ani, aici au murit 129 de copii și tineri. Imaginile teribile filmate atunci, în care apăreau copii malnutriți, ținuți cu lunile în condiții inumane nu au fost suficient de convingătoare.
În motivarea clasărilor, anchetatorii au spus că angajații au oferit copiilor cele mai bune condiții, raportat la resursele existente, iar abuzurile au fost descrise drept simple „disfuncționalități administrative”. Anul trecut, Procurorul General de la acea vreme, Alex Florența, a cerut redeschiderea urmăririi penale și reluarea anchetei, însă până în acest moment lucrurile trenează.
Georgiana Pascu, activista care a descoperit ororile din centrele statului, speră ca până la urmă să li se facă dreptate copiilor. De când a sesizat autoritățile acum doi ani și până azi, alți zece copii din centrele din Mureș au murit.
„Încrezător”, dar fără voturi
La capătul a trei zilei de negocieri cu partidele și grupurile politice, plus parlamentarii neafiliați, premierul desemnat Eugen Tomac nu are certitudinea că va trece testul Parlamentului. În loc să strângă voturi care să-I asigure majoritatea, Eugen Tomac riscă să le piardă și pe cele de care era aproape sigur – ale PSD. Dacă PNL și USR vor decide să nu susțină propunerea făcută de președintele Nicușor Dan, social-democrații înclină să nu voteze nici ei cabinetul condus de Eugen Tomac, spun surse din PSD pentru Știrile Zilei.
Eugen Tomac debordează de optimism, pe de altă parte. Atitudinea i-a mirat până și pe unii parlamentari neafiliați, cu care premierul desemnat a discutat marți până aproape de miezul nopții. Nu atât de încrezător, ci mai degrabă vizibil iritat: Nicușor Dan a certat partidele politice într-o declarație fulger de presă de la Palatul Cotroceni. Așa cum ne-a obișnuit, a îndemnat din nou la calm.
Vă reamintesc, trecerea Guvernului depinde de 233 de voturi în Parlament.
Primul partid care va decide în mod oficial dacă va susține sau nu cabinetul propus de Eugen Tomac este PNL. Liberalii vor lua decizia joi, într-o ședință a conducerii partidului care este programată să înceapă la ora 10:00. PSD, pe de altă parte, vrea să primească lista finală de miniștri și programul de guvernare înainte de a lua o decizie.
Votul din Parlament este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare, marți.
