01:05 Viitorul premier se lasă așteptat
03:15 Nicușor Dan: Sunt șeful sistemului!
05:24 Fotografie de familie
06:52 Rusia: diplomat român expulzat
07:38 Conflict București-Teheran
10:23 Barbaria, o afacere de milioane
14:07 Cutremure devastatoare în Venezuela
15:34 „De la geamul meu ating blocul lor”
16:36 Închisoare de la o șicană în trafic
17:29 Bulgaria, ultimatum pentru SUA
În varianta optimistă, partidele parlamentare (mai puțin AUR) hotărăsc până mâine cine va conduce viitorul Guvern și care sunt politicile-cheie pe care toată lumea le vrea aplicate.
În varianta pesimistă, care începe deja să se concretizeze, negocierile se prelungesc: Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor ar avea în plan să facă o contrapropunere pentru funcția de premier, după ce PSD l-a ales ieri pe Sorin Grindeanu.
Dominic Fritz ar insista cu așa-zisa „rocadă guvernamentală”, idee respinsă net de PSD și – spun surse politice – de președintele Nicușor Dan însuși.
Cu un „blocaj total” s-ar fi încheiat azi și o discuție dintre liderii formațiunilor de dreapta și președintele PSD.
Actuala sesiune parlamentară se încheie marți, pe 30 iunie.
Dacă până atunci nu e votat un nou cabinet, va trebui organizată o sesiune extraordinară.
Într-o vizită neanunțată la Cluj, în drum spre Polonia, Nicușor Dan a făcut aseară aluzie la promisiunea lui Ilie Bolojan de a susține cu voturile PNL un eventual Guvern minoritar monocolor, format de PSD.
El a făcut din nou apel la „seriozitatea” partidelor.
Printre condițiile puse de Ilie Bolojan pentru un vot al liberalilor în Parlament se numără semnarea unui pact de neagresiune: partidele s-ar angaja să nu depună timp de o jumătate de an moțiuni de cenzură care să aibă legătură cu măsurile asumate de România în cadrul PNRR sau al programului de reînarmare SAFE.
Întrebat dacă Sorin Grindeanu ar putea ajunge premier, Nicușor Dan a spus „Haideți să vedem ce agreează partidele.”
Șeful sistemului, mesaj din Polonia
În această seară, chiar și Nicușor Dan a părut să „împingă” termenul-limită al unei eventuale înțelegeri până marțea viitoare.
Pe de altă parte, el a dat de înțeles că Ilie Bolojan l-ar fi asigurat în mod fals că premierii desemnați Eugen Tomac și Adrian Veștea ar fi urmat să obțină în Parlament majoritatea necesară învestirii.
În cea mai consistentă intervenție publică a sa din această săptămână – și nu e limpede de ce a ales să intervină taman din Polonia -, președintele a fost rugat să comenteze acuzațiile că ar face parte din sistemul de putere creat de rămășițele PCR și de cele ale Securității ceaușiste.
„Nu poți să te lupți cu sistemul când ești șeful sistemului”, a răspuns el.
Nicușor Dan a admis că este posibil să fi greșit în ultima lună și jumătate, dar pretinde că ar fi acționat cu bună-credință.
Dar, de vreme ce insistă asupra unei majorități pe care a numit-o „pro-occidentală”, ce crede președintele despre posibila implicare a partidului AUR în formarea unei astfel de majorități?
Șeful statului nu a dat un răspuns concludent, însă a adăugat că nu ar fi fost cazul să intervină în momentul în care Adrian Veștea negocia direct cu AUR, la sediul partidului, pentru că și-ar fi depășit astfel atribuțiile constituționale.
Fotografie de familie
Celebrarea a 250 de ani de la proclamarea independenței Statelor Unite i-a făcut și pe politicienii din România să suspende, preț de cîteva ore, încăierarea din ultima lună și jumătate.
Toți liderii politici importanți au participat aseară la o recepție la sediul ambasadei americane.
Dincolo de deja obișnuitele discursuri de tip „Cântarea Americii”, a sărit puternic în ochi o fotografie de la acest eveniment, publicată de fostul ministru de interne Lucian Bode, unul dintre „puciștii” anti-Bolojan din PNL.
Pesediști cu greutate – precum Sorin Grindeanu și Bogdan Ivan – zâmbesc larg alături de liberali amenințați cu excluderea: Hubert Thuma, Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Ionuț Stroe și, după cum spuneam, Lucian Bode.
În imagine apare și fostul premier desemnat Eugen Tomac, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan.
Într-o a doua fotografie publicată de același Lucian Bode apare și fostul premier Nicolae Ciucă, dispărut aproape cu totul din viața publică încă din februarie anul trecut.
El și-a dat demisia din Senat ca urmare a eșecului de la prezidențialele din 2024.
Generalul în rezervă este imaginea unei contraperformanțe istorice a PNL: un scor de nici măcar 9% din voturi: 811.952.
Rusia: diplomat român expulzat
Rusia închide consulatul României din Sankt Petersburg și îl va expulza pe șeful interimar al instituției.
Ministerul de externe a confirmat că ambasadorul Cristian Istrate a fost convocat astăzi la sediul Externelor din Moscova pentru a i se aduce la cunoștință aceste măsuri.
Bucureștiul califică reacția Rusiei drept „previzibilă”: ea urmează declarării ca indezirabil a consulului Federației Ruse de la Constanța.
În urma prăbușirii, spre sfârșitul lunii mai, a unei drone rusești în Galați, Consulatul General al Rusiei din Constanța a fost, de asemenea, închis.
Două persoane – o mamă și un fiu – au fost rănite în incidentul de la Galați, iar blocul pe care s-a prăbușit și a explodat drona rusească a fost avariat serios.
Conflict diplomatic cu Iranul
Iranul condamnă România pentru ceea ce numește „complicitatea” la războiul ilegal pornit de Statele Unite și de Israel împotriva republicii islamice.
Operațiunile militare care au început pe 28 februarie nu aveau, este adevărat, girul ONU, iar ele au fost lansate în lipsa unei amenințări iminente la adresa Americii ori a Israelului.
Ministerul de externe de la Teheran invocă un interviu recent al secretarului general NATO: înaintea unei întâlniri cu Donald Trump, Mark Rutte a menționat Italia și România printre țările europene din cadrul Alianței care au sprijinit intervenția din Iran.
În cazul Bucureștiului, a fost vorba de reducerea numărului de zboruri comerciale, pentru a face loc avioanelor americane de realimentare folosite în cursul războiului.
În varianta Teheranului, declarațiile lui Mark Rutte reprezintă o dovadă clară a „complicității active a NATO” într-un război de agresiune dus împotriva unui stat suveran, membru al Națiunilor Unite.
Ministerul de externe a răspuns că deciziile Bucureștiului respectă dreptul internațional și Carta ONU și că „România nu a fost parte a acestui conflict”.
Consiliul Suprem de Apărare a aprobat pe 11 martie cererea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare.
Ministerul Apărării din Italia, în schimb, a condamnat afirmațiile secretarului general NATO și a adăugat că Roma a permis Statelor Unite să-și folosească bazele doar pentru zboruri tehnice și logistice, nu pentru misiuni de luptă.
Războiul din Iran a provocat o criză acută pe piața energetică mondială, care a majorat prețurile combustibililor inclusiv în România.
Administrația Trump și Teheranul negociază în prezent un posibil acord de pace care ar readuce, de fapt, Statele Unite în situația în care se aflau în 2018: atunci, Donald Trump a renunțat unilateral la o înțelegere amplă cu republica islamică, al cărei singur păcat era că fusese convenită de administrația Obama.
