01:04 Raport european asupra justiției
04:38 Magistrații români și dreptul european
09:16 „M-a sunat Lia!” revine
10:58 „Melonizarea” AUR cu ajutorul PSD
13:03 Ruptura dintre PNL și președinte se adâncește
14:57 Atac cibernetic, date furate
16:04 Lucrătorii străini: noi reguli
17:15 Trump încă se războiește cu Biden
Încrederea în justiție a cetățenilor români scade de la an la an.
Iată una dintre cele mai blânde concluzii ale raportului anual al Comisiei Europene privind respectarea principiilor statului de drept pe continent.
Doar patru români din zece consideră că gradul de independență al instanțelor și al judecătorilor e „bun” sau „destul de bun”.
Comisia Europeană critică o decizie din martie a instanței supreme prin care s-a desființat comitetul de la Palatul Victoria care a analizat problemele sistemului judiciar.
Tot în dreptul instituției conduse de Lia Savonea e consemnată recuzarea, în 2025 și anul acesta, a mai multor judecători care aveau de gând să adreseze întrebări preliminare Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Raportul continuă: dosarele de corupție s-au menținut la același nivel ca anul trecut, iar instanțele au continuat să claseze numeroase astfel de cauze ori să anuleze condamările inițiale.
Comisia mai notează că unii magistrați sînt supuși presiunilor chiar din interiorul sistemului și că în ultimul an nu s-au luat măsuri menite să sporească independența procurorilor de rang înalt.
Lucrurile stau ceva mai bine când vine vorba de transparența în cazul cercetării disciplinare a magistraților – totuși, motivările sancțiunilor nu sunt publice, iar documentele ajung târziu în posesia judecătorilor și procurorilor vizați.
Drept urmare, eventuale contestații sunt îngreunate.
Presiuni din interior
Raportul aduagă că, potrivit unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului, magistrații au voie să intervină public pentru a apăra independența justiției.
Cu toate acestea, în România ei sunt „încurajați” să nu o facă.
Deși nu-i menționează titlul, raportul notează că acțiuni disciplinare au fost lansate la adresa unor magistrați care au apărut în documentarul Recorder „Justiție capturată” – acesta, de altfel, a provocat și proteste de stradă anul trecut.
Aprecierile Comisiei sunt rezervate reformei pensiilor magistraților – după nenumărate amânări și controverse, legea a fost adoptată anul acesta.
Comisia admite că schimbările ar putea duce la un val de pensionări, dar adaugă că în acest fel vor rămâne în sistem cei mai experimentați dintre magistrați.
Menționată în raport e și adoptarea în Senat, cu voturile AUR și PSD, a unui proiect prin care organizațiile neguvernamentale ar fi obligate să publice identitatea tuturor donatorilor: statul are, oricum, acces la aceste date, iar inițiatorilor li s-a reproșat că încearcă să intimideze atât asociațiile civice, cât și pe susținătorii acestora.
În același timp, însă, mai observă raportul, nu s-a făcut vreun progres în privința transparentizării veniturilor partidelor politice.
La scurt timp după publicarea raportului, Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presă în care insistă că documentul nu trage concluzia că am asista la o „deteriorare sistemică a funcționării justiției”.
Conducerea CSM se plânge că astfel de afirmații publice nu sunt justificate.
Comisia Europeană însăși e acuzată că ar fi transmis „informații factuale neconforme”.
Din 2022 încoace, susține Consiliul, hotărârile de sancționare a unor magistrați sunt redactate în momentul pronunțării și le sunt comunicate imediat celor vizați.
Prescrierea fraudelor: cum procedăm?
Starea – sau halul – în care se află justiția din România face și obiectul unor contondente critici din interior: sistemul judiciar a ajuns „o bătaie de joc”, iar instanța supremă a contribuit la starea de „insecuritate juridică”, spune procurorul Claudiu Sandu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
El comentează astfel o decizie de ieri a Curții de Justiție a Uniunii Europene – aceasta a stabilit că instanța supremă din România a greșit atunci când a impus instanțelor naționale o interpretare contrară dreptului european în ceea ce privește prescripția în anumite dosare privind fraude grave.
În termeni neobișnuit de duri, CJUE spune că instituția condusă acum de Lia Savonea nu înțelege jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, că a sporit „semnificativ” riscul de impunitate pentru fraudele la adresa bugetului european și că era obligată să consulte instanța europeană înainte de a lua decizii legate de prescripție.
Claudiu Sandu, la rândul său, acuză Parchetul General de „non-combat” în fața CJUE: el dă de înțeles că statul a sperat ca judecătorii instanței din Luxemburg să ignore problemele justiției române.
Procurorul CSM spune, la Știrile Zilei, că soluția ar fi de găsit tot la Parchetul General – acesta ar putea folosi căi extraordinare de atac împotriva sentințelor care au încălcat Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
„Melonizare” cu ajutorul PSD
Convins, cel puțin la nivel declarativ, că un Guvern cu puteri depline va primi votul Parlamentului până la finalul lunii viitoare, Sorin Grindeanu reevaluează din mers partidul AUR.
Într-un interviu la Antena 3, liderul PSD nu a exclus o posibilă colaborare cu formațiunea de opoziție pentru formarea unui cabinet.
Cu câteva zile în urmă, George Simion condiționa începerea negocerilor de numirea unui reprezentant AUR la șefia Senatului, a doua poziție în stat.
Grindeanu susține însă că AUR trebuie să-și clarifice – dacă nu chiar să-și schimbe – pozițiile publice față de Ucraina și Rusia.
Siguranța afișată de liderul PSD în privința instalării unui Guvern s-ar putea să aibă printre explicații colaborarea cu tabăra anti-Bolojan din PNL, proaspăt reunită într-o așa-zisă „platformă liberal-conservatoare”.
Nu e clar însă, pentru moment, câți parlamentari liberali s-au alăturat grupării a cărei formare eraanunțată ieri de președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe.
De cealaltă parte, într-un interviu pentru cotidianul Libertatea, unul dintre aliații premierului Bolojan, Robert Sighiartău, l-a acuzat direct pe președintele Nicușor Dan de amestec în treburile interne ale PNL.
Potrivit lui Robert Sighiartău, președintele ar fi pierdut șansa unui al doilea mandat în momentul în care l-a nominalizat pe Adrian Veștea pentru funcția de premier peste capul PNL-ului.
Atac cibernetic, date furate
Într-o Românie în care bugetul celui mai important serviciu secret – SRI – s-a majorat anul acesta la peste 1.000.000.000 de euro, mai multe atacuri cibernetice din ultimele zile au afectat platforma ghiseul.ro și au blocat site-ul Agenției Naționale de Cadastru.
Mai mult, datele extrase de hackeri au fost scoase la vânzare miercuri, pe 15 iulie, scrie site-ul Public Record.
Agenția însăși a calificat atacurile drept „cel mai grav incident tehnic din istoria instituției”: toate sistemele informatice gestionate de ANCPI sunt nefuncționale, inclusiv adresele de e-mail ale instituției și aplicația de cadastru și carte funciară e-Terra.
Un hacker care se laudă online cu aceste rezultate scrie, de asemenea, că ar fi început să șteargă din cópiile de rezervă ale sistemelor IT – acestea sunt folosite pentru restaurarea datelor pierdute sau compromise.
Citată de HotNews, o sursă la curent cu cele întâmplate spune că oficialitățile române cercetează acum o posibilă cerere de răscumpărare din partea unei grupări de hackeri.
Alegeri noi, aceleași tactici
Donald Trump a rostit azi-noapte un discurs adresat națiunii americane: a pretins că Statele Unite ar câștiga războiul din Iran și că situația economiei ar fi „cea mai bună din toate timpurile”.
O parte importantă a discursului, însă, a fost rezervată unor acuzații potrivit cărora China s-ar fi amestecat în alegerile prezidențiale de acum șase ani, pe care Trump le-a pierdut în favoarea lui Joe Biden.
Fără să fi prezentat vreo dovadă, președintele a susținut că Beijingul ar fi obținut sute de milioane de fișiere cu datele personale ale alegătorilor – nu numai numele și adresele, ci și preferințele politice și alte informații sensibile.
În martie 2021, o evaluare a serviciilor secrete americane nu consemna vreo dovadă că Beijingul ar fi încercat să influențeze incorect scrutinul din anul anterior.
Potrivit unei analize a televiziunii CNN, deși afirmațiile lui Trump chiar nu reprezintă o noutate, momentul ales e semnificativ: în condițiile apropierii alegerilor de la jumătatea mandatului, programate în noiembrie, discursul ar putea să anticipeze o nouă strategie de contestare a rezultatului, dacă republicanii vor pierde.
