00:54 Comisie parlamentară în loc de Guvern
03:33 Concurs de conservatorism la PNL
04:50 Numirile la servicii, importante și nu prea
07:02 Verificări blocate
08:36 Marea Britanie schimbă premierul
10:46 Site-ul Cadastrului, încă nefuncțional
11:33 Primul județ „liber” de păcănele
12:15 Frații Tate, încătușați în SUA
13:16 Spania, noua campioană mondială
Nu există o majoritate care să formeze Guvernul, dar există o minoritate care blochează negocierile: în încercarea de a dovedi că e animat de cele mai bune intenții, Sorin Grindeanu a adăugat obișnuitelor atacuri la adresa PNL și USR o posibilă soluție – crearea unei așa-zise comisii de criză la Parlament, care să se pună de acord asupra acelor proiecte de adoptat într-o sesiune extraordinară a Camerei Deputaților și Senatului.
Demis prin moțiune de cenzură, Ilie Bolojan a rămas vreme de 76 de zile la Palatul Victoria.
Nu e clar dacă și cum ar putea să funcționeze respectiva comisie, mai ales că surse politice au spus deja pentru Recorder că liberalii și useriștii i se opun.
Mai flexibile în privința negocierilor ar fi AUR și grupul parlamentar PACE.
Cu câteva zile în urmă, Sorin Grindeanu amenința că PSD nu va vota legile de care e nevoie pentru ca România să mai încaseze o parte a fondurilor PNRR și a celor din programul european de reînarmare SAFE.
Acum, liderul formațiunii afirmă că parlamentarii săi sunt de acord cu patru dintre legile respective, dar că își păstrează obiecțiile în legătură cu proiectul salarizării bugetarilor și cu cel al legii integrității.
Concurs de conservatorism la PNL
Conducerea PNL s-a reunit într-o ședință lărgită, la care ia parte și tabăra contestatarilor lui Ilie Bolojan: aceștia au fost repuși în funcții printr-o decizie a Tribunalului București.
La ora publicării acestui articol era de așteptat ca Bolojan să propună înlocuirea liderilor de filială care au lansat procese împotriva partidului și care i-au criticat stilul de conducere.
Adrian Veștea, Alina Gorghiu, Monica Anisie, Nicoleta Pauliuc și Ionuț Stroe s-au reunit acum în ceea ce numesc „platforma liberal-conservatoare” din PNL.
Războiul se poartă și online, după ce tabăra anti-Bolojan și-a publicat astăzi manifestul.
Dan Motreanu, un lider apropiat de Bolojan, a scris că „a propune astăzi o platformă liberal-conservatoare într-un partid care și-a asumat oficial această doctrină e ca și cum ai propune amenajarea unui lac în Marea Neagră.”
Replica a venit din partea lui Hubert Thuma: președintele Consiliului Județean Ilfov afirmă că „PNL este astăzi liberal-conservator exact cum unele restaurante au homar în meniu: apare scris frumos, dar nu l-a văzut nimeni la masă.”
Numirile de la servicii: nicio grabă
La un an de la preluarea mandatului și la mai bine de trei de când Serviciul Român de Informații nu mai are un șef civil, președintele Nicușor Dan nu se grăbește să propună Parlamentului o nouă conducere.
Să pui un șef la servicii e la fel de greu ca numirea unui nou Guvern, a constatat Nicușor Dan într-un interviu pentru Antena 1.
Președintele a continuat, însă: lucrează constant atât cu SRI-ul, cât și cu Serviciul de Informații Externe și a ajuns la concluzia că „a avea un șef civil nu e o chestiune așa importantă”.
Despre SPP, serviciu condus de peste două decenii de același om – Lucian Pahonțu -, Nicușor Dan spune că ar fi o structură profesionistă.
SRI nu mai are un șef civil din 3 iulie 2023 încoace, când Eduard Hellvig își anunța intempestiv plecarea din fruntea instituției.
Interimatul a fost preluat atunci de către generalul Răzvan Ionescu, prim-adjunctul directorului SRI – în iarna lui 2024, România consemna o premieră nefericită, anularea alegerilor prezidențiale.
Explicații clare despre ascensiunea lui Călin Georgescu nu sunt nici acum disponibile, însă bugetul serviciului s-a majorat în acest an la peste 1.000.000.000 de euro.
SIE, în schimb, are un șef civil în persoana lui Gabriel Vlase, care ocupă funcția de opt ani.
Cel mai recent raport al comisiei parlamentare de control al activității SRI a fost aprobat de plen în 2020. Celelalte sunt în continuare trecute „la secret”.
Marea Britanie, înc-un premier
Al șaptelea prim-ministru într-un singur deceniu: la capătul unui scrutin anticipat dintr-un orășel aflat în apropierea Manchesterului, Andy Burnham i-a luat locul lui Keir Starmer la conducerea Partidului Laburist din Marea Britanie și la Downing Street, numărul 10.
La doar doi ani de la victoria categorică în alegerile parlamentare, laburiștii s-au văzut nevoiți să înlocuiască din mers un lider extrem de nepopular – pe Keir Starmer – cu un proaspăt parlamentar ales cu circa 25.000 de voturi.
Conștient că legitimitatea sa democratică va fi contestată mai devreme sau mai târziu, Andy Burnham mizează pe schimbări ale fundamentelor politice și administrative ale Marii Britanii – descentralizarea deciziilor politice, reindustralizarea unor regiuni și o despărțire (deocamdată doar retorică) de politicile neoliberale și de austeritate aplicate vreme de decenii, din perioada de glorie a lui Margaret Thatcher încoace.
„În anii ’80, Marea Britanie a făcut câteva viraje greșite: puterea politică a fost centralizată, cea economică s-a privatizat, iar regiuni întregi au fost dezindustrializate: unele nu și-au revenit încă (…). Vom încuraja angajarea tinerilor prin schimbarea sistemului de educație. Le vom da mai mult ajutor, inclusiv în ceea ce privește sănătatea mintală, și vom construi mai multe locuințe sociale.”, a spus el.
După ieșirea din Uniunea Europeană, Regatul Unit a suferit o scădere accentuată a calității vieții, se confruntă cu o fragmentare politică ce aduce aminte mai degrabă de Italia de odinioară decât de faimoasa stabilitate britanică și este mai mereu la coada clasamentelor G7 – grupul celor mai industralizate șapte națiuni – când vine vorba de Produsul Intern Brut, de productivitate și de nivelul salarizării.
