01:03 Criza din spitale, soluție de avarie
04:29 Înalta Curte și-a dat greu
07:10 Judecătoarea Moroșanu, plângere la CEDO
09:34 Război prelungit, petrol tot mai scump
11:17 Legea salarizării, încă o lovitură
12:17 Petrolierul incendiat: un marinar mort
13:09 Primar în proces cu el însuși
Criza de personal de la spitalul de pediatrie „Marie Curie” din București e departe de a se fi încheiat.
Deși Guvernul a deblocat astăzi douăzeci și două de posturi de asistenți, soluția este considerată cel mult una „de avarie”.
Decizia a fost necesară din cauza situației critice de la secția de terapie intensivă pentru nou-născuți: numeroase asistente și-au dat demisia, iar în locul lor n-a mai venit nimeni, din cauză că angajările sunt blocate, în baza măsurilor de austeritate din ultimul an.
Deficitul de personal rămâne în continuare ridicat, a spus la Știrile Zilei Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de terapie intensivă pentru nou-născuți.
Medicii de la „Marie Curie” au avertizat în mod repetat că lipsa personalului a dus la sistarea internărilor.
Aproape 180 de posturi sunt acum vacante în întreg spitalul. Chiar și ministrul sănătății, Attila Cseke, recunoaște că spitalele din întreaga ţară funcționează cu mai puțini angajați decât ar avea nevoie.
Potrivit însă interimarului de la finanțe, Alexandru Nazare, deblocarea de posturi de la „Marie Curie” este o măsură excepțională.
Pe masa Guvernului au ajuns solicitări cu privire la aproape 8.000 de posturi vacante în spitalele din toată țara.
Angajările ar afecta însă bugetul de stat, spune Alexandru Nazare.
Punctul său de vedere a fost reluat de premierul Bolojan: acesta susține că în România ar exista câteva zeci de spitale dedicate angajaților, nu pacienților, pe motiv că ele folosesc 90% din fondurile de-acum pentru plata salariilor.
Judecătoarea Moroșanu, plângere la CEDO
Înlăturată din două dosare penale după ce a sfidat conducerea Curții de Apel București în conferința de presă organizată în decembrie, după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”, judecătoarea Raluca Moroșanu își caută acum dreptatea la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Unul dintre puținii magistrați care au vorbit public despre neregulile din sistemul de justiție, Moroșanu a acordat un interviu Recorder după deja celebra conferință din decembrie.
Ea a vorbit, între altele, despre abordarea favorabilă inculpaților a conducerii instanței.
„Ni se tot spune că trebuie să fim oameni… să înțelegem problemele inculpaților”, a spus ea atunci.
În baza acestei afirmații, colege judecătoare apropiate de conducerea instanței au admis recuzări depuse de avocați ai unor inculpați și au tras concluzia că „există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea doamnei judecător a fost afectată prin exprimările acesteia în cadrul interviului publicat pe pagina de internet recorder.ro”.
Drept urmare, Raluca Moroșanu a fost îndepărtată din dosarele respective și înlocuită cu alți magistrați.
Ea a susținut în fața CEDO că sancțiunea îi încalcă dreptul la liberă exprimare și că oricând ar putea să apară alte cereri asemănătoare, care să aibă ca efect înlocuirea sa din complet.
Ralulca Moroșanu a mai invocat ceea ce numește „lipsa de independență” a judecătoarelor care au admis cererile de recuzare.
Acestea fie au fost prezente la conferința de presă din decembrie, în semn de susținere față de președinta instanței, Liana Arsenie, fie și-au îndemnat colegii să ia parte la conferință.
Plângerea judecătoarei Moroșanu a fost admisă de CEDO, ceea ce înseamnă că judecătorii Curții au considerat că există indicii de încălcare a Convenției Europene și că cererea respectă criteriile formale.
Contactată de Recorder, Raluca Moroșanu a transmis că, dincolo de faptul că o implică personal, această speță e „în sine interesantă” pentru profesioniștii dreptului.
CEDO va aprecia, potrivit ei, dacă admiterea unor cereri de recuzare cu o asemenea argumentație nu constituie, de fapt, o „sancțiune” pentru afirmații publice și o încălcare a libertății de exprimare.
Din punctul său de vedere, hotărârile de acest fel ar reprezenta „o metodă de a elimina un judecător dintr-o cauză fără temei legal.”
Legea salarizării mai așteaptă
Legea salarizării unitare a bugetarilor așteaptă, cel mai probabil, o a doua sesiune parlamentară extraordinară, recunoaște Ilie Bolojan: tot mai multe sindicate contestă intențiile premierului.
Dacă cele din sănătate s-au adresat instanței, cele din educație refuză să ia parte la consultările cu Guvernul.
Un jalon PNRR etern amânat , documentul nu a ajuns încă la Parlament, iar adoptarea lui în cursul sesiunii extraordinare de săptămâna viitoare pare improbabilă.
Marile sindicate din învățământ se plîng că Guvernul le-ar fi răspuns solicitărilor de pînă acum cu „Mai mult de-atât nu se poate” și adaugă că nu vor gira cu prezența „mimarea dialogului social”.
De legea salarizării depind fonduri europene de aproape 800.000.000 de euro. În teorie, ea ar trebui să aducă mai multă echitate în sectorul public.
Proiectul instituie însă un spor fix pentru profesorii diriginți: odată supusă impozitării, suma s-ar reduce la 240 de lei, arată calcule făcută de site-ul edupedu.ro.
Războiul scumpește din nou petrolul
Prețul unui baril de petrol a sărit azi de valoarea de 100 de dolari pe piețele internaționale, pentru prima dată din luna mai încoace.
Această evoluție urmează reluării ostilităților din Orientul Mijlociu, la capătul mai multor zile de atacuri americane asupra Iranului.
Teheranul a ripostat prin intermediul unei grupări yemenite – rebelii Houthi au lovit mai multe petroliere din Marea Roșie, o cale de export crucială pentru Arabia Saudită, care ocolește astfel strâmtoarea Ormuz.
Cu nici 24 de ore înainte, Statele Unite anunțaseră un acord cu Arabia Saudită în domeniul energiei nucleare civile.
Înțelegerea trebuie încă să fie aprobată de Congres, dar ea ar permite Regatului să construiască reactoare nucleare cu tehnologie americană și să îmbogățească uraniu.
Statele Unite și Israelul au pornit războiul împotriva Iranului cu scopul declarat de a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare.
Republica islamică neagă această intenție, dar își apără dreptul la energie nucleară civilă.
Potrivit agenției de știri Reuters, acordul cu Arabia Saudită provoacă îngrijorare în Israel: fostul premier Naftali Bennett, un posibil concurent al lui Benjamin Netanyahu la alegerile din octombrie, a reclamat ceea ce numește „un eșec strategic grav” și „o posibilă cursă nucleară regională”.
Israelul e bănuit de decenii întregi că ar deține singurul arsenal nuclear din regiune – potrivit lui Naftali Bennett, ar fi de așteptat operațiuni de lobby în Congresul Statelor Unite, pentru a bloca acordul.
