01:03 Dronă doborâtă în Buzău
04:45 „Tun” la fabrica de arme
07:30 Drepturile omului, varianta de la Oradea
12:18 Tarifele lui Trump: runda a doua
14:12 Legea salarizării, în întârziere
15:48 Ride-sharing la suprapreț
16:33 Demisie după trei zile
Echipajul unui avion de luptă F-16 a doborât o dronă în această dimineață, în jurul orei 11:00, pe un câmp agricol din județul Buzău, în apropiere de localitatea Padina.
Aparatul de zbor fără pilot ar fi venit din zona Mării Negre – el a survolat teritoriul național timp de o oră și 23 de minute, pe traiectoria Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Anunțul potrivit căruia, după zeci de ezitări de la începutul războiului din Ucraina încoace, armata română a reușit să doboare o dronă a fost făcut de președintele Nicușor Dan.
Șeful Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a spus că piloții români care au doborât drona ar fi identificat vizual aparatul drept unul de tip Shahed, produs și asamblat în Iran și în Rusia.
Inițial, ar fi fost ridicate două aeronave de luptă ale Forțelor Aeriene Italiene de la Baza „Mihail Kogălniceanu” – piloții acestora au ratat însă ținta.
Două avioane F-16 ale Armatei Române au decolat de la Baza Aeriană Fetești, iar drona a fost lovită cu o rachetă în jurul orei 11:00.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a felicitat (din concediu) piloții români.
El a scris pe Facebook că Armata arată astfel că își îndeplinește misiunea fundamentală: apărarea teritoriului național și protejarea cetățenilor.
În această dimineață, locuitorii din cinci județe din sud-estul țării au primit mesaje RO-Alert în care erau sfătuiți să se adăpostească.
Șefii Armatei susțin că drona nu a survolat vreun oraș important, vreun un obiectiv militar, și nici centrala de la Cernavodă.
Noapte grea
Incidentul din Buzău s-a produs la capătul unei nopți în care roiuri de drone ale Rusiei au atacat numeroase obiective civile din Ucraina.
La miezul nopții, Ministerul Apărării a detectat mai multe aparate de zbor la câțiva kilometri de granița cu România.
A fost ridicat un elicopter pentru a monitoriza situația, iar tulcenii au primit mesaje RO-Alert.
De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, România s-a confruntat cu aproape cincizeci de situații în care fragmente de drone au fost găsite pe teritoriul național.
Anul acesta, la sfârșitul lunii mai, o dronă rusească de tip Shahed a explodat pe acoperișul unui bloc din Galați și a rănit două persoane, iar luna trecută o dronă marină cu încărcătură explozivă a eșuat în Portul Constanța.
În 2025, România a adoptat legea anti-drone: documentul permite doborârea aparatelor care intră neutorizat în spaţiul aerian.
Partidele AUR, POT și SOS s-au opus adoptării acestui proiect.
„Tun” la fabrica de arme
Trei directori din industria publică de armament sunt bănuiți de luare de mită.
Procurorii au găsit în locuința unuia dintre ei aproape o jumătate de milion de euro. Ei presupun că bărbatul ar fi încercat să atribuie în mod ilegal mai multe contracte unor companii private.
Uzinele în care sunt angajați cei trei se află în subordinea ROMARM – cel mai important producător de armament din România.
De curând, o investigație jurnalistică arăta cum firme private care au legături strânse cu foști oameni din Poliție și din serviciile secrete rămân cu profituri uriașe după ce vând la export muniție cumpărată de la fabricile ROMARM.
DNA îi cercetează în acest dosar pe Mihai Rafiu (directorul Uzinei Mecanice București), Tiberiu Pârvu și pe Liliana Sorescu – directorul general, respectiv directoarea comercială de la Uzina Plopeni.
În această după-amiază, Tribunalul București i-a trimis pe cei trei în arest la domiciliu.
În fabrica din capitală se produc transportoare Piranha, iar la Plopeni – muniție de diferite calibre.
Percheziții s-au făcut și la fabrica din Cugir, însă investigațiile nu vizează, deocamdată, vreun angajat al acesteia. DNA l-a mai reținut și pe administratorul unor societăți private, bănuit de dare de mită.
De altfel, în locuința directorului Uzinei Mecanice Plopeni, procurorii au găsit aproximativ o jumătate de milion de euro.
Procurorii suspectează că, în schimbul banilor, cele două fabrici de armanent au acordat contracte din bani publici mai ales pentru servicii de mentenanță și pentru furnizarea de materiale.
„Cine a greșit să plătească”, a reacționat scurt ministrul economiei, Irineu Darău.
Conducerea ROMARM, pe de altă parte, vorbește despre o încercare de „devalizare” a companiilor din subordine și cere urgent o reformă în materie.
Directorul Răzvan Pârcălăbescu spune că problemele de acest fel sunt vechi și că ele au fost semnalate în repetate rânduri ministerului economiei.
Oradea: drepturi fundamentale pe sărite
„Nu am interzis marșul Pride, al minorităților sexuale, ci doar nu i-am dat aviz favorabil”.
Iată cum reinventează logica și drepturile fundamentale Primăria din Oradea: zeci de organizații neguvernamentale (din țară și din străinătate) au cerut oficialităților locale să nu blocheze evenimentul programat mâine.
Li s-au alăturat comisarul pentru drepturile omului al Consiliului European și doi membri ai Comisiei Europene – comisarul pentru egalitate și cel pentru justiție.
Argumentul acestora e unul de-a dreptul banal într-o democrație consolidată: libertatea de întrunire este un drept al tuturor.
Deși organizatorii Pride Oradea au propus peste 100 de trasee, Primăria a refuzat miercuri să autorizeze marșul.
Primarul Florin Birta nu a răspuns solicitărilor Recorder de a explica decizia.
A încercat s-o facă, însă, purtătorul de cuvânt Octavian Haragoș. După o discuție inițială, el a admis că în decizia de miercuri sunt invocate și „bunele moravuri”.
El susține că interdicția ar fi urmat unei petiții din partea cetățenilor.
Funcționarul bihorean nu a putut să precizeze, totuși, câți oameni au semnat-o.
Întrebat de Recorder despre situația de la Oradea, unde a fost ani de-a rândul primar, premierul Bolojan a spus că nu știe de ce marșul a fost interzis.
A promis însă că se va documenta în legătură cu decizia asumată de unul dintre apropiații săi, Florin Birta.
În orice caz, marșul minorităților sexuale din Oradea va avea mâine, anunță asociațiile ARK ORADEA și ACCEPT.
Participanții se vor strânge la ora 16:00 chiar în fața Primăriei.
Vor mai fi de față reprezentanții a nouă misiuni diplomatice și cei ai Avocatului Poporului.
Într-o situație asemănătoare, anul trecut, Jandarmeria a împărțit amenzi de aproape 20.000 de lei pentru participarea la un marș neautorizat.
Tarifele lui Trump: runda a doua
Anul trecut, la începutul lui aprilie, Donald Trump trâmbița ceea ce a numit „Ziua eliberării”: o serie de usturătoare tarife comerciale impuse partenerilor de pretutindeni, dar – în cel mai pur stil Trump – chiar și unor insule nelocuite din Antarctica.
În largă măsură, taxele respective au fost invalidate de o Curte Supremă dominată de judecători conservatori (unii numiți chiar de Trump), dar administrația americană le-a reinstituit acum în baza altor legi – una dintre ele, veche de aproape 100 de ani.
După Canada și Brazilia, alte aproximativ șaizeci de state sunt vizate începând de astăzi.
Înainte ca noile tarife să fi intrat în vigoare, trei aliați cu vechime ai Statelor Unite le-au criticat vehement: e vorba de Australia, Japonia și Noua Zeelandă.
„Nejustificate” a fost și comentariul coordonatoarei politicii externe a Uniunii Europene, Kaja Kallas.
Casa Albă pretinde că taxele vamale de până la 12,5 procente ar fi rezultatul unei anchete lansate în martie: oficialitățile din Washington ar fi verificat dacă partenerii comerciali ai Statelor Unite au eliminat complet produsele fabricate prin muncă forțată.
Două la număr sînt excepțiile: energia, importată inclusiv din state cu o legislație a muncii foarte îngăduitoare cu patronii, și materiile prime care nu sunt produse în Statele Unite.
Mai mulți avocați specializați în drept comercial afirmă că decizia n-ar avea legătură cu combaterea muncii forțate la nivel global.
Potrivit lor, „Trump caută doar o nouă justificare legală pentru a aplica una dintre politicile sale preferate”.
