00:00 Intro
01:03 Pas pentru deblocarea angajărilor din spitale
04:19 Patru zile, patru drone
07:37 Protest la uzina de armament
10:15 Incendii devastatoare în Franța și Spania
11:19 Scumpirile la carburanți, în Parlament
12:22 Efecte după criticile CJUE
13:20 Acuzații grave pentru un lider AUR
Pas pentru deblocarea angajărilor din spitale
Criza angajărilor din spitale pare să-și fi găsit soluția. Întrunit într-o sesiune extraordinară, Parlamentul va vota miercuri sau joi un proiect privind ocuparea posturilor vacante, dar doar în acele unități medicale care-și permit să facă angajări. Un amendament care prevede asta a fost adoptat astăzi în Comisia pentru Sănătate. Propunerea, făcută de PSD, a primit voturile tuturor partidelor, mai puțin cele de la PNL (parlamentarii liberali din comisie s-au abținut de la vot). Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, spune că, odata intrată în vigoare măsura, vor fi aproximativ 10.000 de posturi care vor putea fi din nou ocupate: medici, asistenți și personal auxiliar. Totuși, susține acesta, nevoia ar fi mult mai mare, deficitul de personal din domeniul sănătății ridicându-se la aproximativ 30.000 de persoane.
Amendamentul a fost introdus în proiectul unei legi care pedepsește cu închisoarea persoanele care amenință, agresează sau ucid personal medical. În timpul ședinței de astăzi, deputatul USR Emanuel Ungureanu a susținut că ar trebui ca angajările să se facă în funcție de o serie de criterii de performanță. El a spus și că e neclară sursa banilor pentru salariile celor care vor fi angajați. I-a răspuns Alexandru Rafila, președintele comisiei, care a susținut că banii vin din bugetele spitalelor.
Criza din sănătate a cunoscut punctul maxim săptămâna trecută, când, după săptămâni de presiuni, Guvernul a deblocat 22 de posturi, însă doar pentru spitalul Marie Curie – acolo unde un bebeluș a murit așteptând un loc la secția de Terapie Intensivă.
Angajările din sistemul de sănătate sunt blocate din anul 2023. Atunci, Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a decis că încadrările din sistemul public să fie sistate. Măsura a fost prelungită în anii care au urmat, prin așa-numitele „ordonanțe trenuleț” de toți premierii care au urmat: Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan. De atunci, angajări se pot face doar punctual, în situații aprobate prin memorandumuri de către Guvern. Premierul Ilie Bolojan spunea săptămâna trecută că pe masa Guvernului există solicitări cu privire la aproape 8.000 de posturi vacante în spitalele din toată țara. Angajările ar afecta însă bugetul de stat, avertiza prim-ministrul.
Patru zile, patru drone
Un nou aparat de zbor fără pilot a intrat ilegal în spațiul aerian românesc în această dimineață, în zona Sulina, a anunțat Ministerul Apărării. E al patrulea în tot atâtea zile. Locuitorii din Tulcea au primit mesaje RO-Alert în jurul orei 9:00, fiind sfătuiți să se adăpostească. Două avioane de luptă F-16 de la Baza Aeriană Fetești au decolat pentru a intercepta drona. După câteva minute, ținta aeriană a trecut granița, iar, la scurt timp, au fost raportate explozii puternice pe teritoriul ucrainean, un indiciu că drona ar fi putut fi una de atac.
Incidentul vine după trei zile consecutive în care piloții români au și doborât aparate de zbor fără pilot.
Ieri, Ministerul Apărării a publicat imagini cu avionul de vânătoare F-16, care a reușit să intercepteze o dronă la doar 5 minute după ce aceasta a intrat în apele teritoriale românești.
Prima dronă doborâtă pe teritoriul României, după cinci ani de război în Uncraina, a ajuns, vineri, la doar 100 de kilometri de București. A survolat teritoriul României timp de o oră și 23 de minute, apoi a fost pusă la pământ de un militar român în sudul județului Buzău, după ce piloții italieni au ratat, inițial, ținta. Parchetul General și Ministerul Apărării au confirmat că aparatul era unul de tip Shahed, adică de proveniență rusească. În urma incidentelor repetate, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev. Acesta a mai fost convocat și după ce, la sfârșitul lunii mai, o dronă a căzut peste un bloc din Galați și a rănit doi oameni.
Radu Miruță, ministrul interimar al Apărării a precizat că anchetele privind identificarea celorlalte două drone doborâte sâmbătă și duminică sunt în desfășurare.
Președintele Nicușor Dan a catalogat pe Facebook drept „intolerabil” și „inadmisibil” faptul că Federația Rusă încalcă în mod repetat spațiul aerian al României, care este și spațiu aerian al NATO și UE.
De la începutul războiului, au fost înregistrate peste 100 de atacuri rusești în apropierea graniței României, conform informațiilor furnizate de Ministerul Apărării. În 33 de situații, aparatele de zbor au pătruns în spațiul aerian românesc, iar de fiecare dată au fost ridicate de la sol aeronave de luptă. Fragmente de drone au fost descoperite pe teritoriul României în aproximativ 50 de cazuri.
Armata a cheltuit aproximativ 1,5 milioane de euro pentru doborârea celor trei drone în județele Buzău și Tulcea.
Protest la uzina de armament
Aflată în centrul unui amplu scandal de corupție, uzina de armament Plopeni din Prahova a fost astăzi scena unui protest spontan al angajaților săi. Aceștia se tem că vor fi disponibilizați din cauza comenzilor în scădere. Oamenii cer să fie dați afară angajații din birouri, unii dintre ei pensionari din Ministerul Apărării și din Poliție, aduși de fosta conducere – dizolvată de DNA săptămâna trecută.
Amalia Sandu, angajată la Uzina Mecanică Plopeni, explică situația.
Vă reamintesc, în urmă cu trei zile DNA i-a acuzat pe directorul Tiberiu Pîrvu și pe directoarea comercială Liliana Sorescu că au luat mită de la un om de afaceri care derula contracte cu filiala ROMARM din Prahova. Cei doi directori sunt acum în arest la domiciliu. Din acest motiv, sunt blocate toate deciziile administrative.
După câteva ore, protestul angajaților de la Plopeni s-a încheiat, iar sindicatele au transmis că ministrul Economiei, în subordinea căruia se află uzina de armament, și-a exprimat disponibilitatea de a discuta, mâine, revendicările oamenilor. Aseară, Irineu Darău a declarat într-un interviu la TVR că cine fură din industria de armament trădează țara, iar reforma ROMARM este cu atât mai necesară cu cât structura de 16 filiale s-a dovedit ineficientă, multe dintre ele funcționând ca „mici feude”.
