00:00 Intro
00:58 Legea Salarizării pe ultima sută
06:33 Centrală oprită în plină criză
08:07 Șeful cutiilor de pantofi, trimis în judecată
09:45 Kievul bombardat intens
11:01 Teoria conspirației vine cu duba
12:27 Drone peste România
13:30 Premierul și argumentul „alocațiilor
Legea Salarizării pe ultima sută
România riscă să piardă și ultimul tren pentru a accesa banii alocați de Uniunea Europeană unei importante reforme din sistemul public: legea salarizării bugetarilor, care a scos mii de angajați în stradă de zeci de ori doar în ultimii patru ani.
Comisia Europeană e nemulțumită de cel mai recent proiect propus de autoritățile de la București și critică Guvernul că s-a întins mai mult decât îi permite plapuma. Estimarea convenită inițial cu instituția europeană era de 8 miliarde de lei cu această reformă. Fondul a fost suplimentat, însă,la aproximativ 12 miliarde de lei.
Practic, România a adăugat la cheltuielile totale pe care le presupune legea salarizării aproximativ aproximativ 4 miliarde de lei, bani pe care nu are de unde să îi ia. A recunoscut-o și premierul Ilie Bolojan, aseară, într-o emisiune la B1 TV. Acesta a pasat responsabilitatea către fostul ministru PSD al Muncii Florin Manole.
Aleșilor le-a mai rămas doar o săptămână la dispoziție pentru a trece prin Parlament reforma, astfel încât țara noastră să se încadreze în termenul limită trasat de Comisia Europeană. Reforma poate fi făcută oricând apoi, însă nu vom mai încasa cele aproape 800 de milioane de euro – o parte din acești bani fiind fonduri nerambursabile.
Sindicatele au încercat blocarea reformei, inclusiv în instanță, pe motiv că Legea le-ar reduce din venituri deoarece prevede, între altele, eliminarea unor sporuri și înghețarea salariilor în cazul unor angajați care au beneficiat de unele majorări în trecut.
Ministrul Finanțelor Alexandru Nazare invocă între altele deficitul bugetar și datoria publică, motiv pentru care, susține oficialul, e complciat ca legea salarizării să depășească o anumită limită.
Președintele Nicușor Dan a chemat astăzi liderii partidelor din fosta coaliție la o nouă rundă de negocieri pe această temă. Fără prea mult succes însă.
Partidele au primit o nouă variantă a proiectului, pe care o vor analiza peste weekend, iar la începutul săptămânii viitoare liderii partidelor vor reveni la Cotroceni pentru discuții. Dragoș Pîslaru, ministru interimar al Muncii, a declara în urma întâlnirii de azi că nu riscăm doar ratarea jalonului PNRR, ci și retrogradarea ratingului de țară.
Șeful cutiilor de pantofi, trimis în judecată
Cristian Anton, directorul general al Autorității Rutiere Române și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu la Ministerul Transporturilor, a fost trimis în judecată, anunță Direcția Națională Anticorupție. Aflat deja în arest preventiv, Anton este acuzat de luare de mită, folosirea unor informații care nu sunt destinate publicității și constituire de grup infracțional organizat. Mai exact, explică procurorii DNA, acesta era capul unei rețele care, în schimbul unor sume de bani, facilita obținerea frauduloasă a atestatelor profesionale de transport în județele Arad, Mehedinți și în capitală. Ca examinator la proba teoretică, Cristian Anton permitea celor de la centrele de pregătire profesională să rezolve proba în locul candidaților sau să le dea foile cu răspunsurile corecte. În calitate de director ARR, acesta numea persoane agreate în comisiile de examinare, examinatori care, la rândul lor, permiteau fraudarea examenelor și cotizau.
În decurs de câteva luni, Anton a primit peste 130.000 de euro în schimbul promovării a sute de candidați. În urma perchezițiilor DNA, la locuințele directorului ARR din București și Timișoara au fost găsiți peste 500.000 de euro în numerar, strânși în cutii de pantofi. Stenograme din dosar arată că, după un astfel de examen, Cristian Anton a numărat bani timp de o oră și jumătate. DNA a anunțat că a dispus sechestru asigurător asupra acestor sume.
În 2025, site-ul Snoop.ro decsoperise că fostul șef de cabinet al lui Grindeanu avea venituri în valoare de 10.000 de euro pe lună din cinci locuri de muncă la stat, aflate în județe din toate colțurile țării.
