00:52 Cine l-a făcut doctor pe Pahonțu
03:27 Lider sindical, derapaj sexist
08:23 Gondola Sinaia, „săpată” de interese
10:34 Agresorul unui imigrant, condamnat
11:43 Poluarea Sebeșului, dosar în instanță
12:37 Judecătoare suspendată
13:47 Încă o „Apocalipsă” AI
Comisia de etică din cadrul Universității de Apărare „Carol I” a început verificări asupra tezei de doctorat susținute de șeful de peste două decenii al Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu.
Comisia încearcă să afle dacă în document există „încălcări ale normelor de etică și deontologie universitară” și „abateri de la buna conduită în cercetare”.
Potrivit legii, concluzia e așteptată în cel mult o lună și jumătate.
Site-ul PressOne a obținut confirmarea că verificările au început, după ce săptămâna trecută Recorder publicase o investigație despre lucrarea asumată de șeful SPP.
Generalul Pahonțu a plagiat cel puțin o treime din teză: a preluat ca atare chiar și unele fragmente din Regulamentul Trupelor de Securitate din 1976.
Universitatea de Apărare adaugă că teza nu a fost până acum verificată cu un program de analiză a similitudinilor, așa cum impune un ordin din 2021 al ministerului educației.
Recorder a arătat că Lucian Pahonțu a copiat din douăsprezece lucrări fără a indica sursa. Teza de doctorat de 175 de pagini este o compilație de definiții și de regulamente militare.
Într-un răspuns pentru redacția noastră, SPP susține că lucrarea ar fi fost evaluată de o comisie de specialiști cu activitate științifică deosebită, care „au apreciat că lucrarea îndeplinește toate standardele necesare pentru acordarea titlului.”
Pentru ca ridicolul să fie desăvârșit, trei dintre membrii acelei comisii sunt autori ai unor lucrări din care Pahonțu a copiat, arată PressOne.
Șeful SPP „s-a inspirat” din referentul Tudor Cearapin, din președintele comisiei, Gheorghe Toma, dar și din cărțile conducătorului său de doctorat, Valentin Arsenie.
Cearapin a condus o brigadă a Trupelor de Securitate în timpul Revoluției din 1989, eveniment la care Pahonțu a luat parte.
Documente din dosarul Revoluției și mărturii ale foștilor săi colegi și superiori îl plasează în dispozitivul forțelor de ordine din București trimise în seara de 21 decembrie 1989 în zona baricadei de la hotelul Intercontinental.
48 de oameni au fost uciși atunci și câteva sute de persoane au fost bătute crunt.
Lider sindical supărat pe femei
Să greșești e omenește: persistența în greșeală e strategia aleasă de liderul sindicatului de la metroul bucureștean după ce i s-a atras atenția asupra unui derapaj sexist.
Într-o conferință de presă de ieri, Marian Artimon a încercat să atragă atenția asupra lipsei de bani cu care se confruntă compania de transport – potrivit lui, riscul neplății salariilor și al blocării circulației nu ar fi de neglijat.
Atâa doar că Marian Artimon s-a grăbit să proclame că de vină ar fi femeile din conducerea companiei și a ministerului transporturilor.
În Consiliul de Administrație sau în Directoriat, însă, egalitatea dintre genuri este aproape perfectă.
Liderul sindical (care e în același timp consilier general în București din partea PSD) i-a spus Annei Constantin că a fost greșit înțeles: n-ar avea o problemă cu femeile, ci cu faptul că ele se ceartă prea mult.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că îl va reclama pe liderul sindical la Consiliul pentru Combaterea Discriminării.
Astfel de intervenții publice pot fi de-a dreptul nocive într-o societate democratică, a explicat la Știrile Recorder Oana Băluță, cercetătoare specializată în politicile de gen.
Cât despre situația de la metrou, circulația s-ar putea opri sâmbăta aceasta: pentru că bugetul companiei n-a fost aprobat în termenul legal, ministerul transporturilor nu a permis luarea unor credite care să acopere cheltuielile cu personalul.
Sindicatul pretinde că nu s-ar pregăti de grevă, dar că „oamenii sunt liberi să facă orice doresc, dacă plata întârzie cu mai mult de trei zile.”
Agresorul unui imigrant, condamnat
Cosmin Tudoran, tânărul din București care în august anul trecut s-a filmat pe când lovea pe o stradă din oraș un curier din Bangladesh, a fost condamnat în primă instanță la un an și opt luni de închisoare, cu suspendare.
El mai trebuie să facă muncă în folosul comunității și să îi plătească victimei daune morale în valoare de 3.000 de euro.
Tudoran a fost trimis inițial în judecată doar pentru lovire, dar dosarul a fost apoi extins: el publicase pe Facebook mai multe simboluri fasciste și legionare, faptă interzisă de lege.
Site-ul G4Media scrie că inclusiv pe durata procesului tânărul a continuat să promoveze ideologii extremiste: la începutul anului a desenat astfel de simboluri pe două blocuri din capitală.
În aprilie, mama lui adoptivă a obținut un ordin de protecție.
Atacul s-a produs la doar câteva zile după ce deputatul AUR Dan Tanasă îi îndemnase pe cetățeni să nu mai accepte comenzile livrate de imigranți.
În cursul agresiunii din vara trecută, tânărul l-a numit pe curierul din Bagladesh „invadator”.
Judecătoare suspendată
Secția pentru judecători a Consiliului Magistraturii a suspendat-o pe Liliana Alexe, de la Curtea de Apel București.
Hotărârea poate fi atacată la instanța supremă, dar până la momentul sentinței judecătoarea nu mai poate să profeseze.
Liliana Alexe a fost cercetată de Inspecția Judiciară pentru soluția pe care a dat-o în dosarul ROMATSA și pentru că a mers luna trecută să-și susțină decizia la Înalta Curte: ea a fost dată afară din sală atunci.
Liliana Alexe a suspendat pentru o lună, în februarie, certificatul de furnizare de servicii al regiei care administrează traficul aerian.
ROMATSA fusese reclamată pentru practici discriminatorii la angajarea controlorilor.
Chestiunea a intrat în iunie chiar și în dezbaterea Consiliului Suprem de Apărare, pe motiv că sentința ar fi amenințat să ducă la închiderea spațiului aerian.
Liliana Alexe afirmă că soluția pe care a pronunțat-o a fost rezultatul unei analize atente și adaugă că procesul nu s-a încheiat pe fond.
Ea mai spune că nu a provocat un scandal în fața Înaltei Curți, ci că doar și-a susținut punctul de vedere.
