00:45 Front comun la vârful justiției
06:22 Protestul ciobanilor: lupii în blană de oaie
12:26 Noi consultări la Cotroceni
13:47 Canada și Europa, posibilă asociere
15:26 Alte planuri de viitor
17:13 Scandalul „Mykonos” ajunge și la Cotroceni
18:51 Gaza: dezastru după dezastru
19:43 Capăt de drum pentru Messi
Acuzată că ar fi încălcat independența procurorilor și pasibilă de o cercetare disciplinară, șefa Parchetului General și-a mai găsit un aliat la vârful statului: după ce Nicușor Dan însuși a susținut-o public în mai multe rânduri, Cristina Chiriac se bucură și de ajutorul consistent al ministrului interimar al justiției.
Cătălin Predoiu și-a făcut astăzi apariția, după multă vreme, la o ședință a Consiliului Magistraturii.
Secția de procurori din CSM ar fi trebuit să decidă dacă sesizează sau nu Inspecția Judiciară, din cauza unei intervenții fără precedent a Cristinei Chiriac: printr-o foarte intempestivă cerere de mutare a unui proces de la o Curte de Apel la alta, ea ar fi încălcat independența magistraților de la un Parchet din subordine.
Solicitarea i-a fost aprobată de instanța supremă, condusă de Lia Savonea.
Dosarul mutat se judeca la Curtea de Apel Craiova: un proces de corupție în care erau implicați și magistrați.
Cauza fusese repartizată judecătoarei Sorina Marinaș, o contestatară asumată a persoanelor aflate acum la vârful sistemului judiciar.
Prezența mai puțin obișnuită a lui Cătălin Predoiu a fost remarcată de procurorii din CSM.
Claudiu Sandu, vicepreședintele secției, a pus în discuție inclusiv dreptul de vot al ministrului demis.
Predoiu a pus absențele sale de până acum pe seama programului încărcat – e și ministrul interimar al internelor – și a pretins că ar fi luat parte, oricum, la ședința de azi a CSM, indiferent de programul acesteia.
Decizia privind sesizarea Inspecției Judiciare în cazul Cristinei Chiriac a fost în cele din urmă amânată până vineri.
Rezultatul votului de astăzi a fost egal, trei la trei.
Votul este secret, însă din informațiile Recorder Cristina Chiriac s-a pronunțat împotrivă, deși ea însăși făcea obiectul dezbaterii.
Procesul de la Craiova a fost mutat brusc la Curtea de Apel București pentru că judecătoarea Marinaș voia să ceară opinia Curții Europene de Justiție.
Un astfel de demers are o miză importantă: instanța ar fi evaluat dacă actuala secție din Parchetul General care-i investighează pe judecători și procurori funcționează sau nu în baza dreptului european.
De-a lungul timpului, mai mulți magistrați s-au plâns că modificarea legilor justiției, demers coordonat de Cătălin Predoiu, ar fi oferit, de fapt, impunitate judecătorilor și procurorilor.
Lupii în blană de oaie
După ciocniri violente cu jandarmii – care au făcut victime colaterale și printre jurnaliști, inclusiv de la Recorder -, crescătorii de animale veniți în București din cauza blocării exporturilor de oi și capre au fost chemați la Palatul Cotroceni.
De data aceasta, fără ca protestul lor să fi fost deturnat de membri și simpatizanți AUR ori de obișnuiții manifestațiilor publice pro-Georgescu.
După ce au ieșit de la discuțiile cu Cristian Roșu, consilier al președintelui Nicușor Dan, oierii au anunțat că pleacă așa cum veniseră: li s-a spus că nu se poate face nimic până când România nu va avea un Guvern cu puteri depline.
Ionică Sterp, unul dintre liderii fermierilor, a spus că oamenii se gândesc să protesteze la Bruxelles.
Pe de altă parte, Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii, a respins acuzațiile potrivit cărora instituția nu ar fi făcut nimic în ultimele luni – un plan de export al animalelor vaccinate există, iar tratate s-au semnat deja cu țări precum Arabia Saudită, Iordania, Marocul, Israelul, Libia și Tunisia.
Tánczos Barna a spus și el că AUR a deturnat protestul de ieri.
Iancu Gelu, cioban şi viceprimar în comuna clujeană Căpuşu Mare, publicase pe rețelele sociale încă de acum o săptămână mai multe clipuri în care explica de ce s-a retras din organizarea protestului: potrivit lui, violențele din capitală ar fi fost în plan de la bun început.
Ieri, imediat după încăierarea prelungită din Piața Victoriei, George Simion a respins acuzația că AUR ar fi avut vreo legătură cu cele întâmplate.
Ca din întâmplare, însă, formațiunea organizase ieri la sediul central o „Zi a Porților Deschise”: autocare cu simpatizanți din toată țara au ajuns în București.
Întrebat de ce mai multe persoane care apar frecvent la mitingurile pro-Georgescu au luat parte la violențele din Piața Victoriei, Simion s-a întrebat retoric „Păi și ce, e rău să participi la proteste?”
Și Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a respins acuzația că formațiunea ar fi confiscat protestele organizate ieri de către crescătorii de animale.
El a adăugat însă că partidul e solidar cu aceștia.
În urma violențelor de ieri, zeci de persoane (inclusiv din rândul forțelor de ordine) au avut nevoie de asistență medicală – fie la fața locului, fie la spital.
Jurnaliști din mai multe redacții au fost agresați, scuipați și bruscați.
Printre ei se numără reporterii Recorder Anna Constantin și David Muntean.
Aproape cincizeci de persoane au fost duse la Poliție: cinci dintre ele au fost reținute azi și riscă să fie arestate preventiv.
Noi consultări
Pe hârtie, planul părea simplu: Guvernul Bolojan e demis prin moțiune de cenzură, premierul e trimis înapoi la Oradea, iar partidele fostei coaliții (mai puțin, poate, USR-ul) își văd de treabă mai departe – evident, în numele „interesului național”.
Primul pas a fost făcut pe 5 mai, cu ajutorul consistent al AUR și al non-combatului lui Nicușor Dan.
Tot ceea ce a urmat, însă, după acea dată a aruncat în aer orice calcul, iar România își trăiește încă cea mai îndelungată criză politică de după ’89.
În încercarea de-a cârpi cumva o majoritate care să asigure învestirea unui Guvern cu puteri depline, Nicușor Dan a chemat mâine, din nou, partidele parlamentare la o rundă de consultări la Cotroceni.
Propunerile oficiale făcute de PSD și PNL pentru funcția de prim-ministru sunt Sorin Grindeanu și Siegfried Mureșan, dar în cărți s-ar afla și interimarul de la finanțe, Alexandru Nazare.
Nominalizarea oficială e de așteptat înainte ca președintele să plece, sâmbătă, la New York – el ia parte la Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
Primele două propuneri (Eugen Tomac și Adrian Veștea) au reprezentat tot atâtea eșecuri.
Săptămâna aceasta, în premieră, Nicușor Dan nu a mai exclus soluția organizării alegerilor anticipate, dar a spus că un scrutin înainte de termen nu garantează numirea rapidă a unui nou Executiv.
Planurile de viitor ale Europei
Confruntate cu ostilitatea evidentă a Statelor Unite și cu concurența acerbă din partea Chinei, Uniunea Europeană și Canada încearcă să strângă rândurile.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat astăzi că Uniunea va încerca să permită Canadei să devină primul său membru asociat – un statut care nu există (încă) în tratatele blocului comunitar.
În discursul său despre starea Uniunii, președinta Comisiei a recunoscut că acest demers e un răspuns la „fracturarea sistemului internațional bazat pe reguli”.
Dincolo de pozițiile comune în privința războiului din Ucraina, a schimbărilor climatice ori a așa-zisei „inteligențe artificiale”, Europa și Canada cred în democrație, a spus președinta Comisiei.
Administrația Trump a anunțat de curând noi tarife comerciale în relația cu vecinul său de la nord, sprijină în mod fățiș partidele de extremă dreapta din Europa și contestă vehement reglementarea giganților din IT.
Războiul hibrid și rețelele sociale
Pe de altă parte, președinta Comisiei Europene a mai propus crearea unui Consiliu European de securitate, din care să mai facă parte Regatul Unit, Norvegia și Canada.
Europa – inclusiv România – se confruntă de mai mulți ani încoace cu încălcări repetate ale spațiului aerian, atacuri cibernetice și cu tentative de sabotaj.
În același timp, Statele Unite se pregătesc să retragă și mai multe trupe de pe continent.
Cât despre dependența față de giganții americani din IT, Ursula von der Leyen a anunțat și o serie de propuneri legate de protejarea copiilor și a adolescenților online.
Comisia va propune interzicerea rețelelor sociale în cazul minorilor sub 13 ani. De asemenea, celor între 13 și 15 ani ar putea să li se interzică să aibă conturi personale.
Dacă propunerile sunt acceptate, ei vor putea să utilizeze doar niște „mini-conturi”, realizate și supervizate de părinți, cu caracteristici limitate și restricții de timp.
