00:57 Magistrații, câștig de cauză la CCR
04:34 Din ce trăiește Georgescu?
07:49 „Nimeni nu vrea o nouă Grecie”
08:39 Guvernul Niculescu: primele negocieri
10:16 „Cadou” macabru pentru Putin
11:53 Comisia Nordis/Mykonos, misiune imposibilă
12:50 Legătura AUR cu protestul oierilor
14:06 Posibilă dezincriminare
În cazul în care vă prisosea vreun miliard de euro, Lia Savonea și Curtea Constituțională știu mai bine cum ați putea cheltui o astfel de sumă: după mai multe amânări, CCR a respins drept inadmisibilă o cerere a Guvernului Bolojan în legătură cu restanțele salariale ale magistraților.
Cabinetul le ceruse judecătorilor constituționali să decidă că instanța supremă nu poate impune Executivului să includă o anumită sumă de bani în bugetul de stat.
Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a dat în judecată Guvernul, și a avut succes în primă instanță, pentru a-l obliga să includă în buget miliardul de euro destinat restanțelor.
Judecătorii și-au mărit singuri veniturile, printr-o serie de decizii ale tribunalelor, în ciuda legilor privind salarizarea.
Magistrații sunt singurii bugetari care procedează astfel – profesorii, medicii sau funcționarii se supun legislației în vigoare.
În martie, Curtea de Apel București a stabilit că Ministerul de Finanțe trebuie să aplice decizia privind restanțele în termen de zece zile de la data la care ea rămâne definitivă, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.
Procesul se judecă în faza finală chiar la Înalta Curte, iar mâine este stabilit un nou termen.
Prin decizia de astăzi, CCR dă cale liberă instituției conduse de Lia Savonea să oblige Guvernul să schimbe legea bugetului. La începutul lunii iulie, Ilie Bolojan spunea că tocmai acest lucru ar crea un precedent periculos.
După decizia de-acum, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a transmis în urma unei solicitări Recorder că Executivul nu comentează hotărârea judecătorilor constituționali.
Înalta Curte, însă, jubilează: instituția afirmă, într-un comunicat, că sesizarea CCR ar fi pus, de fapt, în discuție dreptul de acces la instanță al unei categorii profesionale – magistrații înșiși.
Titlul comunicatului echivalează practica majorărilor de salarii prin decizii proprii cu statul de drept însuși: „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”.
Înalta Curte mai spune că „hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”.
Din ce trăiește Călin Georgescu?
Procurorii anti-Mafia au pus sechestru pe mai multe conturi ale lui Călin Georgescu, în dosarul în care fostul candidat la prezidențiale e cercetat pentru înșelăciune.
El ar avea circa 100.000 de euro în depozite bancare.
Procurorii DIICOT au făcut azi încă o rundă de percheziții informatice în acest dosar – și de această dată, la procedurile judiciare a asistat soția lui Georgescu, Cristela.
Fostul candidat e bănuit că ar fi înșelat un om de afaceri din Buzău cu peste 1.000.000 de euro: o parte din această sumă ar fi ajuns în conturile de campanie.
Georgescu pretinde că n-ar fi cheltuit nimic în cursul procesului electoral din 2024 – care a presupus inclusiv o amplă campanie de susținere plătită, cu influenceri, pe TikTok.
Pe lângă sursele de finanțare a candidaturii, învăluită în mister a rămas și sursa veniturilor din care trăiește Călin Georgescu.
În afara locuinței din Mogoșoaia, și ea pusă sub sechestru, el se afișează frecvent la bordul unor mașini scumpe și e permanent însoțit de gărzi de corp.
Ultimul loc de muncă remunerat al lui Georgescu era cel de lector la Universitatea din Pitești.
De-acolo s-a autosuspendat cu doi ani în urmă.
La întrebarea „Din ce trăiește Călin Georgescu?” n-a putut să răspundă nici liderul partidului AUR.
George Simion s-a declarat însă convins, la TVR, că cele trei dosare ale fostului candidat ar fi unele „politice” și „deschise la comandă”.
Schimbare de ton
Critic, între altele, al multinaționalelor, cu un discurs public mai degrabă eurosceptic, George Simion reduce semnificativ volumul în presa internațională.
Într-un interviu acordat site-ului Politico, liderul AUR a încercat să-i liniștească pe creditorii României: a spus că, dacă partidul său ajunge la putere, nu le va pune bețe-n roate celor care vor să-și recupereze datoriile.
„Nimeni nu vrea o nouă Grecie”, a spus el – o trimitere la criza datoriei publice izbucnite în 2009, care a zdruncinat statul elen.
Președintele Nicușor Dan declarase anterior că prezența AUR în Guvern ar afecta relația cu partenerii externi.
Și el, însă, i-a invocat pe creditorii statului român atunci când s-a pronunțat împotriva organizării alegerilor anticipate.
Guvernul Niculescu, primele negocieri
Foarte discret din momentul desemnării sale ca premier, Luca Niculescu va începe de mâine discuțiile cu partidele parlamentare.
Primele negocieri se vor purta cu PSD, la sediul central al formațiunii. Vor urma PNL și UDMR.
Cu useriștii, dar și cu alte grupuri parlamentare mai mici, premierul desemnat va discuta cel mai probabil vineri.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Niculescu a anunțat că lucrează la programul de guvernare pe care îl va prezenta Parlamentului.
Printre prioritățile asumate se numără creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsuri destinate mediului de afaceri.
Costurile energiei reprezintă o altă urgență – de curând, secretarul de stat Cristian Bușoi estima că facturile la curent se vor majora semnificativ în lunile care vin.
La două zile de la desemnare, Luca Niculescu nu a explicat ce fel de Guvern va încerca să formeze: unul politic sau unul așa-zis „tehnocrat”.
El susține însă că rolul său este de a uni partidele „într-un program realist”.
Potrivit Constituției, premierul desemnat are timp până joia viitoare să depună programul de guvernare și lista de miniștri în Parlament.
Dacă preferă să aștepte până în ultimul moment, votul asupra Guvernului său se va da în săptămâna 19-23 octombrie.
Dacă depune însă documentele la începutul săptămînii viitoare, tot atunci ar putea fi convocat și plenul reunit, conform surselor Recorder din conducerea Parlamentului.
„Cadou” macabru pentru Putin
Cel puțin unsprezece oameni au fost uciși azi-noapte într-o serie de atacuri rusești asupra Ucrainei.
Alte treizeci de persoane au fost rănite.
Președintele Volodimir Zelenski a calificat operațiunile armate drept „un cadou” de ziua lui Vladimir Putin: liderul de la Kremlin împlinește astăzi 74 de ani.
Între altele, atacurile au distrus un bloc de cinci etaje din regiunea Cerhnihiv. Printre răniți se numără mai mulți copii.
Rachetele rusești au avariat, de asemenea, alte cinci imobile de locuit din orașul Dnipro. Cu totul, au fost luate la țintă douăsprezece regiuni, dar și infrastructura energetică din capitala Kiev.
Între timp, Uniunea Europeană a convenit să aplice noi sancțiuni la adresa a aproape 1.600 de entități și de indivizi care au legătură cu războiul pornit de Rusia în 2022.
Acest pachet prevede înghețarea activelor din Uniunea Europeană și o interdicție de intrare în statele membre.
Sancțiunile au fost aprobate de reprezentanții țărilor din Uniune – ele vor fi adoptate oficial luni, într-o întâlnire a miniștrilor de externe.
Acum două săptămâni, Franța a cerut (și a obținut) retragerea de pe listă a oligarhului Alișer Usmanov, invocând rațiuni de „securitate națională”.
Mai multe țări europene au denunțat atunci un precedent periculos.
Temerea lor a fost confirmată aproape imediat – Luxemburgul a reușit și el să obțină retragerea de pe lista neagră a omului de afaceri rus Mihail Fridman.
