00:52 Magistrații, în luptă cu toată lumea
02:38 Dosarul „10 August”, mort și îngropat
06:49 PSD se sucește din nou
10:10 PNL vrea în opoziție
12:07 Masacru în Ucraina
13:42 Spania: moartea unei chiriașe
14:49 Prime cu cântec
15:50 Atacurile din Marea Neagră: asistență U.E.
16:39 „Kimberlygate”, episodul al doilea
Proaspăt câștigătoare a unui miliard de euro în restanțe salariale pentru magistrați, instanța supremă își permite să fie răbdătoare: indiferent de cum va arăta viitorul Guvern, acesta va trebui să includă colosala sumă în buget, potrivit unei decizii de ieri a Curții Constituționale.
Aceasta a respins cererea Guvernului Bolojan de a constata un conflict de natură constituțională între Palatul Victoria și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Instituția condusă de Lia Savonea vrea să oblige cabinetul să plătească miliardul de euro, în baza unor decizii de majorare a salariilor luate tot de magistrați.
Procesul se judecă tocmai la Înalta Curte, iar aceasta a amânat azi – pentru a șaptea oară – luarea unei decizii.
Sentința ar urma să se dea joia viitoare, pe 15 octombrie.
Până atunci, magistrații care au dat statul în judecată au început să pună popriri pe conturile unor instanțe.
Site-ul economedia.ro scrie că procedura de executare silită ar putea putea ajunge în cele din urmă chiar și la Fisc.
Un document obținut de Economedia arată că aproape cincizeci de magistrați au obținut în august poprirea conturilor Tribunalului Argeș, pentru datorii de aproape 27.000.000 de lei.
În septembrie, suma pentru care se cere executarea silită a fost majorată la 30.000.000.
Tribunalul Argeș nu a indicat ce sume poate pune la dispoziția administrației fiscale locale, pentru a fi indisponibilizate.
Drept urmare, avertizează ANAF, există riscul ca Direcția Fiscală regională să ajungă ea însăși debitoare, iar conturile sale să fie blocate.
Dosarul „10 August”, mort și îngropat
Dacă mai era nevoie de dovezi despre felul în care acționează justiția din România, câteva întâmplări din trecutul recent sunt foarte grăitoare: responsabilii pentru violențele de-acum opt ani de la mitingul diasporei din Piața Victoriei nu mai pot fi trași la răspundere.
Acuzați că au coordonat reprimarea violentă a protestului din 10 august 2018, foștii șefi ai Jandarmeriei Ionuț Sindile, Gheorghe Cucoș și Laurențiu Cazan scapă de procesul penal.
Ei fuseseră achitați, oricum, în primă instanță.
Următorul termen în doarul lor e programat marțea viitoare, pe 13 octombrie: la trei zile, adică, după termenul de prescriere a faptelor de care sunt acuzați.
La adresa celor trei s-au depus peste 700 de plîngeri din partea victimelor.
Recorder publică astăzi un documentar consistent despre felul în care dosarul „10 August” a fost îngropat.
PSD s-a sucit din nou
Data din calendar e 8 octombrie, dar PSD pare să fi găsit o mașină a timpului grație căreia s-a întors pe 5 mai, imediat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
„Dacă tot ne-a ajutat AUR să scăpăm de <<Ilie Sărăcie>>, ce-ar fi dacă refacem noi coaliția cu PNL și cu UDMR? La o adică, dacă interesul național o cere, ne-am putea înțelege chiar și cu useriștii: am glumit când îi făceam trădători!”.
Iată, pe scurt, strategia adoptată de partidul lui Sorin Grindeanu după desemnarea ca prim-ministru a lui Luca Niculescu.
Acesta a avut astăzi o primă întâlnire cu liderii PSD – a spus că încă nu știe dacă va avea un Guvern politic sau cu miniștri așa-zis „tehnocrați” și a evitat să explice dacă își va depune mandatul în cazul în care constată că nu poate strânge voturile necesare învestirii în Parlament.
Sorin Grindeanu a spus că viitorul cabinet va trebui „să pună stop <<sărăciei agresive>> a românilor”.
După care a explicat că formațiunea sa ar face orice, numai să nu se trezească singură la Palatul Victoria: în această eventualitate, liderii partidului se tem c-ar deconta electoral măsuri care nu se anunță deloc populare.
Drept urmare, ei afirmă că nu vor vota noul cabinet, atâta timp cât din el nu vor face parte și reprezentanți ai PNL și UDMR.
PNL vrea în opoziție
PNL, însă, potrivit deciziilor luate în partid de mai multe ori, nici nu-și imaginează revenirea la guvernare alături de PSD, iar USR-ul cere deja alegeri anticipate.
UDMR e singurul partid care a lăsat o portiță deschisă pentru intrarea la guvernare, dar nici minoritatea maghiară nu și-ar dori să guverneze doar alături de PSD.
Ilie Bolojan i-a spus clar premierului desemnat că liberalii nu-și doresc să facă parte din Guvernul său.
Totuși, el a dat de înțeles că partidul ar putea să voteze în Parlament un Guvern monocolor PSD.
Decizia e așteptată săptămâna viitoare, după o posibilă a doua discuție cu premierul desemnat.
În cele din urmă, Luca Niculescu s-a întâlnit și cu UDMR-ul.
Reprezentanții minorității maghiare din Parlament i-au spus că sunt dispuși să voteze cabinetul fără să facă parte din el.
Întrebat dacă ar putea să formeze Guvernul Niculescu alături de PSD, liderul UDMR Antal Arpad a spus că acest scenariu i se pare „foarte puțin probabil”.
Masacru în Ucraina
Cel puțin treizeci de oameni au murit în urma atacării a două autobuze pline cu pasageri, în regiunea Donețk.
Imaginile publicate de oficialități surprind unul dintre vehicule în flăcări și mai multe victime întinse pe caldarâm.
Potrivit Guvernului de la Kiev, alte aproape douăzeci de persoane au fost grav rănite.
În urma atacurilor, transportul public a fost suspendat în orașele Kramatorsk și Sloviansk.
Și capitala Ucrainei a fost din nou vizată de operațiunile armatei ruse: cel puțin trei persoane au murit la Kiev.
Atacurile s-au intensificat în ultimele zile, pe măsură ce s-a apropiat aniversarea lui Vladimir Putin: acesta a împlinit ieri 74 de ani.
Cel puțin treizeci și două de persoane, printre care se numără cinci copii, au fost ucise în nordul țării vecine.
Trei dintre copii nici măcar nu împliniseră un an, potrivit lui Volodimir Zelenski.
Astfel de „cadouri” macabre au devenit o obișnuință în Rusia lui Putin: ieri, pe 7 octombrie, s-au împlinit douăzeci de ani de la asasinarea jurnalistei Anna Politkovskaia.
Ea a publicat numeroase anchete sale asupra celui de-al doilea război din Cecenia, din perioada 1999-2005, dar și mai multe cărți despre politicile și modul de operare ale lui Putin.
Anna Politkovskaia a fost găsită moartă pe 7 octombrie 2006, în liftul blocului din Moscova în care locuia: fusese împușcată de mai multe ori.
