00:00 Intro
00:41 Promovare cu dedicație
03:25 Program nou, idei vechi
06:50 Fraudă la NATO: arestați în Norvegia
10:11 Emisarul controversat, pus pe liber
18:45 Franța: elevi mutilați de Poliție
20:00 Război nedeclarat la Marea Neagră
20:51 Externat cu branula în braț
21:49 Afacerea „Avionul blocat”
Promovare cu dedicație: dacă ești singurul participant la o competiție, e cam greu să ieși pe locul doi.
Liana Arsenie, controversata președintă a Curții de Apel București, avansează în carieră. Și nu oriunde, ci la Înalta Curte de Casație și Justiție. Acolo va ocupa de luna viitoare un post de judecător la Secția Penală.
Considerată o apropiată a Liei Savonea, șefa instanței supreme, Liana Arsenie a fost declarată „admisă” la proba interviului susținut în fața judecătorilor din Consiliul Superior al Magistraturii. Șefă a Curții de Apel București din 2023, ea a fost acum singurul candidat pentru postul de la Înalta Curte.
Numele său nu e ferit de controverse: a fost în centrul celebrei conferințe de presă prin care a încercat, fără succes, să conteste acuzațiile aduse întregii conduceri a Curții de Apel București pe parcursul documentarului Recorder „Justiție capturată”. Între altele, conducerii instanței i se reproșa schimbarea repetată a unor magistrați din completuri care judecau dosare de mare corupție, astfel încât faptele să ajungă la prescriere. Sursele Recorder reclamau, de asemenea, influența exercitată asupra conducerii de către Lia Savonea, președinta instanței supreme.
Grăitoare este întâmplarea petrecută chiar în cursul conferinței de presă în cauză, când o altă judecătoare de la prezidiu, Ionela Tudor, o anunța – mai puțin discret pe Liana Arsenie că „M-a sunat Lia! Mă duc să vorbesc.” Ionela Tudor a revenit apoi lângă președinta Curții și a început să-i șoptească răspunsul la o întrebare. Conferința s-a încheiat intempestiv și fără explicații, după ce Lianei Arsenie i s-au adresat mai multe întrebări incomode. Liana Arsenie a acuzat Recorder de „o operațiune concertată de acaparare a Justiției”.
Drum cu prioritate către o funcție importantă ai și în cazul în care ești ruda cui trebuie: Adrian Chiriac, nimeni altul decât soțul șefei din prezent a Parchetului general, Cristina Chiriac, a obținut un post la Secția de contencios a Înaltei Curți.
El a fost declarat admis, deși în întreaga carieră de până acum el a judecat doar dosare penale. Surse din magistratură citate de G4Media spun că „afacerea Adrian Chiriac” ar putea fi rezultatul unei înțelegeri de tipul „serviciu contra serviciu”: Cristina Chiriac a făcut cel puțin două demersuri prin care a sprijinit activ politicile prin care conducerea sistemului judiciar sfidează hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene. În fine, să mai spunem că tot la Înalta Curte a mai fost admisă și o judecătoare fără experiență, deși legea cere clar îndeplinirea a efectiv cel puțin 5 ani a funcției de judecător la o curte de apel. Amelia Onișor are puțin peste doi ani.
Program nou, idei vechi
Justiția nu e atinsă cu nici măcar o floare în programul pentru care Guvernul Niculescu va cere săptămâna viitoare votul de încredere al Parlamentului: site-ul G4Media observă că documentul nu include vreo măsură concretă de combatere a corupției.
Nu există nici trimiteri la „cartelizarea” sistemului judiciar – concentrarea puterii la vîrf s-a accentuat după schimbările aduse legilor justiției în urmă cu patru ani.
Pe de altă parte, programul include mai multe măsuri ale cabinetului Bolojan pe care PSD le-a contestat aprig – unele dintre ele au fost chiar invocate în textul moțiunii care a dus la demiterea Guvernului.
Dominat de PSD, cu doisprezece miniștri din optsprezece, Guvernul Niculescu ia în calcul posibilitatea listării unor pachete minoritare de acțiuni ale companiilor de stat. Aceeași idee, lansată în dezbatere publică în prima parte a anului, era vehement criticată în moțiunea de cenzură votată pe 5 mai. Citez: „Adevăratul scop al «planului Bolojan» este vînzarea frauduloasă și subevaluată a celor mai profitabile companii strategice, ignorînd securitatea economică națională.”
Mai mult, PSD a inițiat în procedură de urgență un proiect de lege care ar interzice astfel de demersuri până la 31 decembrie 2027. Legea a ajuns la Curtea Constituțională, care nu s-a pronunțat încă asupra ei. Printre inițiatori se numără mai mulți dintre miniștrii propuși acum: Daniel Zamfir, Marian Neacșu, Radu Oprea, Ștefan Popa, Mihai Ghigiu și Radu Marinescu.
Într-un comunicat publicat astăzi, PSD susține că nu și-ar fi schimbat, de fapt, poziția: ar fi de acord doar cu atragerea unor investitori în societățile cu probleme financiare – nu la cele profitabile sau din domenii strategice.
În cazul impozitului minim pe cifra de afaceri, programul Guvernului Niculescu oficializează eliminarea lui – data stabilită este 1 ianuarie. În septembrie anul trecut, PSD intervenise pentru păstrarea acestui impozit, pe motiv că altfel s-ar fi redus veniturile bugetare. Ce-i drept, partidele fostei coaliții i-au redus ulterior valoarea și au convenit să îl elimine în 2027.
Cât despre impozitarea veniturilor, noul program e la fel ca cel vechi: el menține cota unică, descrisă drept „un reper de simplitate și predictibilitate a sistemului fiscal.” În februarie, un comunicat al PSD spunea că impozitarea progresivă, cu diminuarea cotelor pentru cetățenii prost plătiți, ar fi reprezentat o alternativă la tăierile „fără excepții” ale cabinetului Bolojan.
Până și reorganizarea Romsilva apare printre angajamentele noului cabinet. În decembrie, ministra Diana Buzoianu povestea că – în discuțiile din fosta coaliție – PSD a susținut păstrarea celor 41(și una) de Direcții Silvice ale Regiei, cu tot cu cei 130 de directori. Proiectul prezentat de Diana Buzoianu ar fi redus la treisprezece numărul direcțiilor.
Audierile miniștrilor propuși să facă parte din Guvernul Luca Niculescu sunt programate luni și marți. În cea de-a doua zi, la ora 14:00, va începe și ședința plenului reunit al Parlamentului în care se va supune la vot învestirea noului executiv.
Fraudă la NATO: arestați în Norvegia
Dacă la noi e liniște când vine vorba de ancheta internațională ce implică fraudarea NATO de firme cu legături în România, în Norvegia scandalul e uriaș. Cinci oameni sunt vizați de anchetă: patru dintre ei au fost arestați preventiv, iar a cincea persoană e cercetată în stare de libertate. Presa norvegiană precizează că toți lucrau la aceeași firmă, subcontractoare a companiei românești Global Defense Logistics. Acuzația principală: facturi umflate pentru serviciile furnizate navelor NATO în perioada 2021-2025. Prejudiciul adus Agenției de Sprijin și Achiziții a Alianței a fost estimat la peste un milion de euro. „Fiecare euro pierdut prin fraudă sau corupție este un euro care n-a fost folosit pentru apărarea NATO”, a transmis agenția.
În România, singurele informații pe acest subiect au apărut în urmă cu două zile, sub forma unui comunicat al Direcției Naționale Anticorupție. Erau anunțate percheziții la o firmă și două domicilii din Constanța. E vorba între altele de suspiciuni privind evaziune fiscală, înșelăciune și spălare a banilor. Surse „Recorder” au precizat că cercetările sunt, momentan, in rem, adică se cercetează fapta, nu anumite persoane. Iar ancheta ar fi fost mai avansată în Norvegia, față de România și Germania – cele două țări unde au fost doar percheziții, nu rețineri sau arestări legate de caz.
Publicația Info Sud-Est a dezvăluit că firma românească vizată de anchetatorii DNA îi are printre acționari pe frații Daraban. Gabriel Daraban este director la compania statului Oil Terminal. „Este începută o urmărire penală, nu am primit nicio informație că ar fi cineva suspect”, a declarat acesta pentru Hotnews. Fratele său, Mihai Daraban, este președintele Camerei de Comerț și Industrie. Acesta a transmis printr-un comunicat că nu este implicat în activitatea operațională de zi cu zi a companiei și că există peste 50 de firme subcontractoare în toate porturile posibile de escală. Precizare necesară: atunci când navele NATO se opresc în porturi, Agenția de Sprijin și Achiziții a Alianței angajează alte firme pentru a asigura realimentarea cu combustibil și provizii.
Frații Daraban au fost pasageri în zborul de lux din luna iulie către Mykonos, alături de oameni de afaceri din Constanța, politicieni și doi judecători. Cursa ar fi fost plătită de Camera de Comerț, iar scopul declarat a fost întâlnirea cu mai mulți investitori americani.
