00:00 Intro
01:00 Audieri cu strigături
05:10 Un condamnat la Interne
08:10 Se schimbă garda
09:20 Amenințări ca-n filme
11:23 DIICOT, adjectiv: lege contestată
16:47 Franța: restricții după revolte
19:11 Atac cu cuțitul la școală
20:14 Cel mai puternic seism din 2026
21:35 Atac violent asupra Ucrainei
Audierile miniștrilor propuși să facă parte din cabinetul Luca Niculescu au început astăzi în comisiile parlamentare – avizele acestora sunt consultative, așa că rezultatul discuțiilor nu va conta la votul din plen, programat mâine: acceptați sau nu, demnitarii audiați astăzi află abia atunci dacă vor face parte sau nu din viitorul cabinet cu puteri depline.
După aproape o jumătate de an de criză politică acută, însă, dezbaterile organizate astăzi au oferit câteva indicii despre ceea ce ne așteaptă în viitorul apropiat: un PSD foarte sigur pe sine (cel puțin în public) și o ofensivă politică „om la om” din partea liberalilor și a USR-iștilor. AUR a anunțat că nu votează noul cabinet, dar parlamentarii formațiunii au făcut deja alianțe de conjunctură cu cei de la PSD în mai multe momente.
La comisia de apărare, deputatul PNL Alexandru Muraru l-a atacat frontal pe ministrul desemnat: i-a reproșat lui Radu Oprea că nu ar avea „nici cea mai mică experiență” în domeniu și că, acum un deceniu, a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală. După aceea, i-a cerut să se retragă.
Radu Oprea a fost trimis în judecată în 2016, dar instanța supremă a constatat mai multe nereguli în rechizitoriu. Doi ani mai târziu, când a fost propus ministru în Guvernul Dăncilă, politicianul PSD a spus că nu mai exista vreun proces pe numele său.
În comisia pentru agricultură, nici măcar aparența unei dezbateri politicoase n-a mai fost păstrată. Sebastian Cernic, de la USR, a adus în discuție afacerea de peste cinci milioane de euro a stufului din Deltă: o modificare a legii promovată de ministrul propus Florin Barbu cu doi ani în urmă și anchetată acum de Parchetul European.
Cu o singură semnătură, Barbu a permis schimbarea în pășuni a zeci de mii de hectare de mlaștini și bălți. Odată operată schimbarea, pentru terenurile din Deltă au primit subvenții consistente două firme în care fuseseră acționari fiul liderului PSD Paul Stănescu și un consilier al acestuia.
O politică publică mai prudentă se întrevede după audierea în Parlament a lui Dumitru Chisăliță, ministrul desemnat al Energiei. Unul dintre așa-zișii „tehnocrați” din cabinet, acesta a spus că piața gazelor naturale nu ar trebui liberalizată în aprilie, pentru că prețurile din acel moment vor fi aproape sigur foarte ridicate. În opinia sa, e nevoie de cel puțin un an pentru a pregăti acest demers, mai ales după șocul resimțit de cetățeni ca urmare a liberalizării, în 2021, a pieței de curent.
Un condamnat la Interne
Strategic plasat în două posturi extrem de importante – vicepremier și ministru de interne -, Marian Neacșu e pe punctul de a deveni cel dintâi titular al internelor cu o condamnare definitivă la activ: a primit sentința (cu suspendare) în 2016, pentru că își angajase fiica la cabinetul parlamentar. Ulterior, politicianul PSD a fost reabilitat. Neacșu a sugerat imediat după demiterea prin moțiune de cenzură a Guvernului Bolojan că partidul său ar putea să colaboreze mai strâns cu AUR. El a fost, de asemenea, însoțitorul lui Adrian Veștea, premierul desemnat de Nicușor Dan peste capul PNL-ului, la negocierile cu partidul lui George Simion.
Deputatul USR Ionuț Moșteanu a spus că absența parlamentarilor AUR de la audierile de azi ar fi dovada unui nou „blat” între cele două partide, care să-i ajute pe demnitarii PSD să obțină avize pozitive. „Fiecare procedează după cum crede”, a dat de înțeles ministrul desemnat.
Pe parcursul audierilor de astăzi a fost invocată investigația Recorder care arată că circa 600 de posturi de conducere din Poliție sunt ocupate acum prin împuternicire. Acest fapt îi face pe șefii inspectoratelor județene profund dependenți de bunul plac al politicienilor. Marian Neacșu a fost întrebat cât de repede va organiza concursurile de ocupare a posturilor, promise încă din 2021. El nu a reușit să dea un răspuns clar.
În cele din urmă, votul asupra candidaturii lui Marian Neacșu a fost relativ strâns: 21 de parlamentari s-au pronunțat pentru și 15 împotrivă. Audierile miniștrilor propuși se reiau mâine dimineață cu Radu Marinescu, propus (din nou) la justiție. Ele ar trebui să se încheie la prînz, iar votul din plen e programat să înceapă la ora 14:00. Parlamentul poate învesti un Guvern cu cel puțin 233 de voturi.
DIICOT, adjectiv: lege contestată
Un proiect de lege ce vizează posibila dezincriminare a consumului de droguri, inițiat la începutul acestei luni de senatoarea Victoria Stoiciu, e contestat puternic de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Printre argumentele aduse de DIICOT se numără faptul că propunerea legislativă nu ar reduce traficul de droguri, ci ar oferi noi posibile căi de apărare traficanților. Astfel încât aceștia ar putea scăpa de răspunderea penală. În plus, transferă calificarea faptei de la procuror la agentul de poliție și nu ar respecta obligațiile internaționale ale României. Observațiile instituției ce are în fișa postului combaterea traficului de droguri amintesc și faptul că proiectul de lege nu definește clar ce înseamnă „consum propriu” și nu stabilește criterii clare pentru consumatori și traficanți, diferență care poate decide între o amendă și o pedeapsă de până la 20 de ani.
Senatoarea Victoria Stoiciu contrazice Direcția și subliniază că studiile de specialitate arată că pedepsele penale nu descurajează consumul. DIICOT se ocupă mai mult de cazuri minore, în timp ce marii traficanți scapă, spune ea.
Proiectul dezincriminării consumului de droguri a stârnit o amplă dezbatere în societate. Federației Națională a Părinților cere retragerea inițiativei.
Proiectul de modificare a legii Legii nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri a fost depusă de parlamentarii Daniel Fenechiu (PNL), Cristian Ghinea (USR) și Victoria Stoiciu (senator neafiliat). Ulterior, Fenechiu și-a retras semnătura, motivând că inițiativa este folosită “în mod imoral și inacceptabil în scop politic”. Și Patriarhia Română se opune noilor modificări care ar transmite un mesaj de normalizare sau minimalizare a riscurilor asociate consumului de droguri.
