00:00 Intro
01:02 Miliardul magistraților: observațiile CEDO
04:23 CCR schimbă programul SAFE
05:27 Cine are grijă de securitatea țării
08:36 Polițiști fără concurență
13:43 Georgescu: ziua și dosarul
15:09 Polonia: noi proteste ale femeilor
16:24 Încă un atac la școală
17:13 Preot arestat pentru viol
18:00 Discursul urii: deputat AUR judecat
Miliardul magistraților: observațiile CEDO
Decizie importantă a Curții Europene a Drepturilor Omului: salariile restante câștigate de magistrați în instanță pot fi plătite eșalonat de statul român. Ar putea fi vorba și despre un conflict de interese la mijloc. De cealaltă parte, Lia Savonea (șefa Instanței Supreme) spune că decizia ar trebui analizată cu „toate nuanțele” astfel încât să fie evitate concluziile pripite.
Chiar nu-ți trebuie vreun doctorat în drept ca să observi că e ceva profund în neregulă atunci când judecătorii își majorează salariile și beneficiile, dau apoi statul în judecată pentru neplată, iar alți judecători le dau dreptate: suspiciunea de conflict de interese a fost confirmată astăzi chiar de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța supremă stabilise de curând – printr-o decizie definitivă – că statul e bun de plată: nici mai mult, nici mai puțin decât un miliard de euro, adică restanțe și penalizări pentru majorările pe care magistrații și le-au acordat retroactiv de douăzeci de ani încoace. Dincolo de disputa internă, cinci dintre ei s-au adresat și instanței de la Strasbourg. CEDO nu numai că le-a respins pretențiile drept „nefondate”, ci le-a demolat întreaga argumentație.
Valul de sentințe privind beneficiile magistraților prezintă „riscul unui conflict de interese”, spune instanța europeană. Și continuă: eșalonarea plăților este rezonabilă „într-un context economic dificil”, orice stat este obligat să consolideze finanțele publice „în mod sustenabil”, iar magistrații chiar nu se pot considera o categorie socială vulnerabilă. Venitul lor – citez – „e considerabil mai mare decât salariul sau pensia medie din România și chiar depășește indemnizațiile celor mai înalte autorități ale statului”.
Idei foarte asemănătoare fuseseră invocate într-un interviu acordat Recorder în decembrie anul trecut de către Raluca Moroșanu – judecătoarea ostracizată de conducerea Curții de Apel București pentru că a confirmat public acuzațiile aduse șefilor instanței în documentarul „Justiție capturată”. În contextul dezbaterii privind pensiile de serviciu, judecătoarea Moroșanu a spus câteva adevăruri dureroase.
Sentința de astăzi a CEDO mai constată un fapt imposibil de negat: deciziile luate în acest caz de instanța supremă și de Curtea Constituțională au adâncit criza, fără să modifice în vreun fel, însă, legile privind salarizarea bugetarilor: magistrații sunt singurii care și-au acordat beneficii suplimentare consistente și care insistă că neplata lor le-ar încălca „dreptul la proprietate”.
Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului a fost luată cu unanimitate și este definitivă. E pentru a patra oară când o instanță europeană sancționează dur politicile promovate de președinta instanței supreme, Lia Savonea. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat practicile legate de prescripția răspunderii penale, iar CEDO – sancționarea judecătorului Cristi Danileț pentru delict de opinie.
Cine are grijă de securitatea țării
Președintele Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării, la o săptămână după ce două nave au fost atacate în Marea Neagră. Pe agenda CSAT sunt discuții despre consolidarea capacității de reacție a României pentru protejarea apelor teritoriale și a infrastructurii critice maritime.
În acest context, vă reamintesc, NATO a decis să trimită aeronave de patrulare maritimă, sisteme radar, drone și specialiști în regiunea Mării Negre, după incidentele grave din apropierea României și Bulgariei. În ultimele patru luni, conform publicației Info sud-est, au fost lovite sau scufundate zece nave în zonă: trei marinari au murit și alți 28 au fost declarați dispăruți.
Proaspăt instalat la Ministerul de Interne, Marian Neacșu are o condamnare la activ, ceea ce, în teorie, nu i-ar permite să aibă acces la informații ce sunt considerate secrete de stat.
Am întrebat Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat dacă acesta a fost verificat de instituțiile abilitate (printre care SRI, SIE, MApN și MAI) înainte să aibă acces la date clasificate discutate în CSAT.
Un criteriu de incompatibilitate pentru accesul la informații secrete de stat, descris în procedura de pe site-ul ORNISS, îl reprezintă „antecedentele penale și sancțiunile contravenționale pentru fapte care indică tendințe infracționale”.
Ni s-a răspuns că, pentru anumite categorii de persoane, printre care și miniștrii, accesul la informații ce constituie secret de stat e garantat din oficiu, sub condiţia validării alegerii sau numirii şi a depunerii jurământului. Prin urmare, Neacșu nu a mai fost verificat.
Am întrebat ORNISS și dacă în trecut instituția i-a eliberat lui Neacșu certificat pentru a avea acces la informații sensibile, având în vedere că acesta a ocupat și alte funcții importante după condamnarea din 2016, funcții în care era necesară verificarea făcută de servicii. Actualul vicepremier a fost, între altele vicepreședinte la una dintre instituțiile strategice ale României: Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
ORNISS ne-a răspuns: „Confirmarea sau infirmarea accesului unei persoane la informații clasificate este ea însăși o informație protejată”.
Vă reamintesc, fostul vicepremier Dragoș Anastasiu, care a demisionat după ce a recunoscut că a fost implicat într-un dosar DNA. Primise și el certificat ORNISS, în virtutea funcției și fără nicio verificare, document care-i permitea accesul la diferite grade de informații confidențiale.
Recunoscuse că firmele sale au mituit un angajat al fiscului, dar a susținut că a fost nevoit să ofere ceea ce a numită „șpagă de supraviețuire”.
Polițiști fără concurență
Marian Neacșu conduce, cum spuneam, unul dintre cele mai importante ministere din țară. El ar trebui să contribuie, în teorie, la rezolvarea marilor probleme cu care se confruntă instituțiile din subordinea sa.
O investigație Recorder dezvăluie astăzi o nouă hibă majoră în Poliția Română: concursurile pentru pentru ocuparea funcțiilor de conducere, care în unele cazuri sunt mai mult de formă.
În primăvara acestui an, Recorder a publicat investigația „Poliție aservită”, în care am arătat cum o bună parte a funcțiilor de conducere din Poliția Română sunt ocupate prin împuternicire, adică numire directă, fără examen și fără respectarea cerințelor obligatorii. Astfel, unii șefi devin unelte ale politicienilor care controlează Ministerul de Interne.
Conducerea Poliției a reacționat într-o conferință de presă și a susținut că situația împuternicirilor nu este una alarmantă, întrucât instituția organizează constant concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Recorder a descoperit însă un nou tipar: la majoritatea concursurilor pentru șefia inspectoratelor județene se prezintă un singur candidat, de obicei cel împuternicit anterior. Se repetă în cazul multora și nota obținută la concurs, puțin peste 7, adică nota de trecere.
Dacă se întâmplă să participe „intruși” și, pe deasupra, să mai și câștige, concursul e pur și simplu anulat până iese cel căruia îi este dedicat postul. Printre beneficiarii acestei scheme documentate de Recorder se regăsește și fratele Lianei Arsenie, președinta Curții de Apel București, a cărui notă de admitere e ținută la secret de IGPR.
O situație absurdă s-a petrecut la Dâmbovița, acolo unde concursul pentru conducerea Poliției Județene a fost amânat în repetate rânduri și, în cele din urmă, anulat.
Poliția Română a refuzat în mod sistematic să ne acorde un interviu sau să ne pună la dispoziție datele pe care le-am solicitat cu privire la aceste proceduri. Noul ministru de Interne, Marian Neacșu, a promis la audierile din Parlament, la fel ca predecesorii săi, că va face tot posibilul ca în Poliție să fie concursuri „adevărate”.
