01:00 Vicepremierul Face-Tot

03:47 Noi angajări sub aripa lui Neacșu

05:07 Încă o comisie de anchetă

07:44 Amendamentul „Fritz”, pe masa CJUE

09:11 Pomohaci are „urmași” din Poliție

11:08 Război nedeclarat și discuții despre pace

12:37 „The big three”, întâlnire în China

14:20 Cutremur de 5.7

15:17 Rogobete, moțiune simplă

15:55 Plățile cash: prag ridicat

16:40 GTA 6, după 13 ani

Poreclit de la bun început „Guvernul PSDan”, cabinetul în vitrina căruia a fost instalat Luca Niculescu intră tot mai puternic sub influența partidului lui Sorin Grindeanu.

Vicepremierul Marian Neacșu primește atribuții comparabile cu cele ale unui prim-ministru de facto.

El va aviza proiectele de acte normative cu impact bugetar și va coordona toate ministerele conduse de colegii săi de partid.

Portofoliile exceptate sunt finanțele, externele, energia, educația și cultura.

Decizia semnată de premierul Luca Niculescu a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial.

Ea stabilește noile atribuții ale lui Marian Neacșu, cel dintâi ministru de Interne de după 1989 cu o condamnare definitivă la activ: el a primit o pedeapsă cu suspendare pentru conflict de interese, dar a fost între timp reabilitat.

Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a fost întrebat de ce era necesară de această decizie.

A răspuns că actualul cabinet are un singur vicepremier, spre deosebire de cei cinci de dinainte.

În termeni birocratici, explicația are trei cuvinte: cumul de atribuții.

Marian Neacșu mai coordonează cancelaria premierului și Secretariatul General al Guvernului, sub autoritatea căruia funcționează – între altele – companiile de stat Transelectrica și Tranzgaz.

Eurodeputatul Siegfried Mureşan e de părere că Luca Niculescu devine astfel premierul cu cea mai redusă influenţă asupra propriului Guvern de la Revoluţie încoace, iIar deputata USR Oana Ţoiu a spus că PSD preia, de fapt, și rolul de prim-ministru.

Încă o comisie de anchetă

Liberalii și useriștii încep să simtă gustul opoziției – nu numai convocări intempestive la DNA sau plângeri penale pe tema contractelor din programul SAFE, ci și anchete parlamentare.

Deputații și senatorii se pregătesc să înființeze o comisie care să verifice de ce mașini ale Serviciului de Protecție și Pază au fost folosite la finalul săptămânii trecute la nunta din Oradea a fiicei lui Ilie Bolojan.

O parte a invitaților  – printre care s-au numărat politicieni și oameni de afaceri – ar fi ajuns de la aeroport la localul unde a avut loc petrecerea cu mașini de la SPP.

Prezent aseară în platoul Digi24, Ilie Bolojan nu a spus clar dacă mașinile serviciului au fost sau nu folosite în acest scop.

S-a limitat la a se declara victima unor hărțuiri și a unui „festival de minciuni”.

Cererea de înființare a comisiei de anchetă a fost depusă de parlamentari de la PSD, AUR, SOS și din grupul neafiliaților.

Forul parlamentar nu poate să aplice eventuale sancțiuni, ci doar să propună măsuri.

În august, Parlamentul a înființat – de exemplu – o comisie care a anchetat detaliile unei întâlniri dintre Ilie Bolojan președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.

La scurt timp după acea discuție, CCR era așteptată să se pronunțe asupra unei dispute între Guvern și instanța supremă, condusă de Lia Savonea.

Comisia și-a încheiat activitatea fără vreo concluzie clară, dar cu propunerea ca Simina Tănăsescu să fie sancționată.

Nunta fiicei președintelui PNL a stârnit interes în contextul în care, cu aproximativ două săptămâni în urmă, numeroși lideri ai PSD își etalaseră luxul la un botez – al copilului lui Alfred Simonis, președinte al Consiliului Județean Timiș.

Premierul, înlocuit la Berlin

Președintele Nicușor Dan ia parte mâine, în Berlin, la o nouă reuniune a Coaliției Voluntarilor: grupul de state europene condus de Franța și de Marea Britanie care promovează un acord de pace în Ucraina favorabil țării vecine.

Surse guvernamentale citate de HotNews spun că, inițial, România ar fi urmat să fie reprezentată de premierul Luca Niculescu.

Deplasarea lui, însă, a fost anulată.

Nicușor Dan face eforturi susținute de a se apropia de administrația Trump – la reuniunea de mâine din Berlin vor lua parte emisarii președintelui american în Ucraina și Rusia, Jared Kushner și Steve Witkoff.

Într-un comunicat al Cotroceniului se spune că un viitor acord de pace trebuie să țină cont de interesele de securitate ale Europei: „O pace durabilă în Ucraina presupune restaurarea deplină a securității la Marea Neagră”.

Numeroase atacuri cu dronă asupra vaselor comerciale din Marea Neagră au făcut din aceasta cea mai riscantă rută de transport pe apă din lume: anul acesta, au murit aproape patruzeci de marinari.

Compania daneză Maersk, specializată în transportul maritim, tocmai ce-a introdus două taxe noi pentru Bulgaria, Georgia și România – zona maritimă a Mării Negre a fost desemnată drept una cu risc de război, ceea ce presupune cheltuieli mai mari de operare pentru navele care activează în regiune.

„The big Three”, întâlnire în China

Ucraina, pe de altă parte, e una dintre temele majore ale întâlnirii de mâine dintre președinții Chinei, Statelor Unite și Rusiei.

Donald Trump a ajuns astăzi în Shenzen, unde a dat deja mâna cu Xi Jinping și Vladimir Putin.

Cei trei iau parte la Forumul Cooperării Economice Asia-Pacific – APEC. Întâlnirea oficială e programată mîine, la 08:30, ora României.

Ea a fost deja comparată cu Conferința de la Ialta din 1945, când Roosevelt, Churchill și Stalin au negociat ordinea internațională de după cel de-al doilea război mondial.

Totuși, în ciuda simbolisticii, Vladimir Putin e profund dependent de China în momentul de față, iar republicanii lui Donald Trump au suferit o înfrângere usturătoare la alegerile de la mijlocul mandatului prezidențial: din ianuarie, ambele camere ale Congresului Statelor Unite vor fi dominate de opoziția democrată.

Înaintea summitului de mâine, comerțul global liber și deschis a fost apărat cel puternic de către liderul comunist: Xi Jinnping a criticat protecționismul economic și a anunțat că Beijingul are de gând, spre deosebire de Statele Unite, să reducă tarifele vamale.

Putin, la rândul său, susține că sancțiunile occidentale impuse Rusiei după invadarea Ucrainei și-ar fi pierdut eficiența.

Cel care i-a dat replica a fost premierul Canadei: Mark Carney l-a îndemnat pe președintele Rusiei să-și întrebe instituțiile financiare și prietenii oligarhi dacă sancțiunile sunt sau nu o chestiune de domeniul trecutului.

Cele mai recente

OUTSIDER POLITIC #15. Sorin Costreie: „Una-două, copiii scot cuțitul. Avem un caz pe zi de violență în școli”

În ultimul deceniu, Educația a fost condusă de „ministrul-genunche”, apoi de „ministrul-pamblică”, a preluat ștafeta „ministrul-pepsiglas”, iar de curând și-a încheiat mandatul și un ministru-cabotin, amator de versuri infantile despre văcuță și inteligență artificială.

Acum avem un ministru cu studii la universități de prestigiu, profesor de filosofia limbajului. Dar în ce măsură va deprinde și limbajul politic, predat de golănași cu studii la școala vieții, altfel spus, colegii săi de guvern?